Alexandru Toniuc, victorie parțială împotriva Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, după ce în urmă cu 3 ani a fost taxat la salariu pentru postările de pe Facebook

Războiul dintre Alexandru Toniuc și Radu Moldovan a pornit la scurt timp după alegerile locale din 2020. La acea vreme, Toniuc a avut mai multe postări anti-PSD pe Facebook, lucru care nu a fost trecut cu vederea de Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud, dar și președinte al formațiunii social-democrate din județ, motiv pentru care i s-a cerut să demisioneze din funcția de conducere pe care o deținea în cadrul instituției, aceea de director executiv al Direcției de Dezvoltare Durabilă. Pentru că nu s-a conformat, în septembrie 2020, în urma unei ședințe de consiliu județean în care s-a aprobat modificarea organigramei și reorganizarea mai multor servicii și direcții din instituție, Toniuc a fost “retrogradat” la funcţia de șef serviciu clasa I, grad II al „Serviciului fonduri europene, dezvoltare, promovare”. Un an mai târziu, în august 2021, Toniuc a fost lăsat și fără această funcție, el rămânând în cadrul instituției ca simplu angajat, iar la finalul aceluiași an el primește, după evaluarea muncii sale de către superiori, calificativul de “nesatisfăcător”. Pentru toate aceste probleme, Alexandru Toniuc a apelat la instanţele de judecată, însă a pierdut pe linie.În 2022, avea să fie și cercetat disciplinar și taxat la salariu printr-o altă dispoziție semnată de președintele Radu Moldovan. Tot pentru niște opinii și comentarii scrise pe Facebook… Drept urmare, Toniuc a mers din nou în instanță.S-a luat de-un jurnalist și-a fost turnat la șefiCum a ajuns Alexandru Toniuc să fie cercetat și mai apoi sancționat disciplinar? Ei bine, în data de 4 ianuarie 2022, angajatul CJ Bistrița-Năsăud a postat pe profilul său de Facebook o opinie cu privire la un video pe care tocmai îl descoperise, postat de jurnalistul bistrițean Lucian Petraș, din 28 mai 2021, în care acesta susținea nominalizarea preotului Nicolae Feier la titlul de cetățean de onoare al municipiului Bistrița și în care critica se pare petiţia pe care o inițiase Alexandru Toniuc cu câteva zile mai devreme împotriva respectivei nominalizări. Evident, postarea lui Toniuc a generat numeroase comentarii, unele dintre acestea având reacții din partea acestuia – răspunsuri în care expresiile folosite nefiind tocmai ortodoxe la adresa jurnalistului, dar și la adresa altor persoane și instituții, inclusiv Consiliul Județean.La două zile distanță, supărat de cuvintele jignitoare postate la adresa sa de Alexandru Toniuc, a trimis Consiliului Județean o adresă prin care sesiza comportamentul angajatului acestei instituții, el menționând totodată faptul că respectiva postare a fost efectuată în timpul programului de lucru.Drept urmare a fost constituită o comisie de cercetare disciplinară care a anchetat faptele comise de Toniuc. După câteva luni de anchetă, s-a decis sancționarea acestuia cu scăderea salariului cu 10% pe o perioadă de două luni pentru un comportament nedemn de un funcționar public și pentru că ar fi adus atingere instituției. Decizia de sancționare a fost semnată de președintele CJ Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan.Sancțiune tăiată doar pe jumătateAlexandru Toniuc a atacat documentul în instanță și a cerut anularea acestuia. La Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde a fost înregistrat dosarul, a pierdut, astfel că procesul s-a mutat la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorii au decis, în decembrie 2023, să trimită cauza înapoi la instanța de fond pentru rejudecare. Cauza a fost înregistrată pe rolul tribunalului în martie 2024, iar primul termen a avut loc abia în luna iunie. La acel de-al patrulea termen, în decembrie 2024, instanța a pronunțat sentința, cererea lui Alexandru Toniuc fiind admisă doar în parte, în sensul în care i s-a anulat jumătate din sancțiunea aplicată în condițiile în care din probatoriul administrat nu a reieșit că imaginea Consiliului Județean a fost afectată. Pentru faptul că a postat pe Facebook, în timpul programului, instanța a menținut pedeapsa.“(…) postarea intitulată «Loc de dat cu piatra», pe contul profilul de Facebook, cu caracter public, al reclamantului funcţionar public, atestată de probele administrate în cauză ca fiind afișată în data de 04.01.2022, ora 11,37 (chiar dacă ulterior a fost înlăturată, cercetările întreprinse de comisia de disciplină şi probele cu capturi ale postării şi respectiv ale comentariilor la aceasta, depuse de persoana care a formulat sesizarea, invocând vătămarea în dreptul său la imagine publică, la demnitate şi onoare – f. 96-100 -, probează fără echivoc existenţa acesteia pe profilul cu caracter public) relevă utilizarea (în cadrul comentariilor postate de funcţionarul public reclamant) a unor expresii jignitoare la adresa persoanei care a formulat sesizarea, ce a putut fi cu uşurinţă identificată şi la care a şi făcut trimitere expresă, prin indicarea numelui de familie în conţinutul comentariilor – «Petraș ăsta»–, calificarea persoanei ca fiind «cetăţean pensionar sereist», «fecior de securist care se plimbă cu maşina vorbind singur», «dobitocul securist cu live-ul», «clanţă securistică», «clanţa naţionalistă», «prostul ticălos din autoturism» înscriindu-se într-o manieră total inadecvată de exprimare a dreptului la opinie, ce încalcă în mod flagrant normele de conduită impuse funcţionarilor publici de Codul administrativ, depăşind cu mult şi absolut nepermis limitele în care libertatea de exprimare a unui funcţionar public se poate exercita.În mod evident, expresiile utilizate de funcţionarul public reclamant la adresa cetăţeanului care a formulat sesizarea privind săvârşirea de abateri disciplinare aduc atingere demnităţii şi imaginii acestuia din urmă, încălcând îndatorirea impusă funcţionarului public de prevederile art. 432 alin. 2 din Codul administrativ şi înscriindu-se indubitabil, în conţinutul abaterii disciplinare prevăzute de art. 492 alin. 2 lit. k din OUG nr. 57/2019, faptă cu privire la care întemeiat s-a reţinut că a fost săvârşită sub forma intenţiei indirecte. Totodată, în raport cu momentul la care a fost afişată postarea şi comentariile pe pagina de Facebook a reclamantului, conform probelor administrate în cauză (capturile prezentate în probaţiune de persoana care a invocat sesizarea afişând sursa postării, data şi ora ca fiind 4 ianuarie 2022, ora 11:37, dată şi oră la care funcţionarul public încadrat în aparatul de specialitate al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud figura prezent la programul de lucru conform dovezii aflate la f. 298 dosar), întemeiat s-a reţinut şi încălcarea îndatoririlor impuse funcţionarilor publici de art. 441 alin. 2 şi 4 din Codul administrativ, prevederi ce interzic folosirea timpului de lucru pentru desfăşurarea de activităţi în interes personal, funcţionarii fiind ţinuţi a utiliza timpul de lucru numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute, ceea ce evident nu poate fi reţinut în ceea ce priveşte afişarea, în timpul programului de lucru, a unei postări pe contul personal de Facebook.De menţionat cu privire la acest din urmă aspect, că încălcarea îndatoririlor de art. 441 alin. 2 şi 4 din Codul administrativ nu este condiţionată, cum eronat încearcă să acrediteze reclamantul, de reţinerea abaterii disciplinare prev. de art. 492 alin. 2 lit. d, h sau n din Codul administrativ, conţinutul acestora referindu-se la alte ipoteze: aceea în care programul de lucru nu este respectat – lit. d – (program ce se stabileşte în cazul funcţionarului public prin raportare la prevederile art. 419 din acelaşi cod, conţinând reglementări referitoare la durata normală a timpului de lucru), neputându-se face confuzie între acţiunea de nerespectare a programului de lucru (configurat ca număr de ore pe zi şi pe săptămână) şi cea de folosire a timpului de lucru pentru desfăşurarea de activităţi în interes personal; aceea în care în timpul programului de lucru se desfăşoară activităţi cu caracter politic – lit. h; aceea referitoare la alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici sau aplicabile acestora – lit. n.Aşadar, reţinerea abaterii disciplinare prevăzute de art. 492 alin. 2 lit. k din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu trimitere la încălcarea îndatoririlor prevăzute de art. 432 alin. 2 şi art. 441 alin. 2 şi 4 din acelaşi cod, este legală şi temeinică, iar aplicarea sancţiunii disciplinare pentru această faptă, cu sancţiunea constând în «diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe o perioadă de 2 luni» se înscrie în norma art. 492 alin. 4 lit. d cu trimitere la art. 492 alin. 3 lit. b din Codul administrativ, individualizarea sancţiunii fiind realizată cu respectarea principiului proporţionalităţii consacrat în conţinutul prevederilor alin. 6 al aceluiaşi art. 492: «La individualizarea sancţiunii disciplinare, conform prevederilor alin. (4), se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentului cod».În ceea ce priveşte abaterea prevăzută de art. 492 alin. 2 lit. g din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru care reclamantului i-a fost aplicată sancţiunea constând în «diminuarea drepturilor salariale cu 10% pe o perioadă de 2 luni», tribunalul constată că în cauză nu există suficiente elemente de ordin obiectiv care să contureze întrunirea conţinutului acestei abateri disciplinare, sens în care raportul comisiei de disciplină şi dispoziţia de sancţionare disciplinară a reclamantului urmează a fi anulate în partea referitoare la menţionata abatere. Astfel, textul legal al art. 492 alin. 2 lit. g din Codul administrativ califică drept abatere disciplinară «manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea».Or, singura referire pe care comisia de disciplină a apreciat-o ca încadrându-se în ipoteza normei legale citate este menţionarea, în cadrul comentariilor realizate de funcţionarul public reclamant în legătură cu postarea afişată, conform probele aflate la filele 96 şi respectiv 100 dosar, în ziua de «(…), 4 ianuarie 2022 la 11:37» a apelativului «răducu», ce se susţine că ar corespunde Preşedintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, domnul Emil Radu Moldovan (acesta fiind şi emitentul dispoziţiei de sancţionare disciplinară în analiză), în cadrul următorului comentariu: «E important zic să nu poţi fi confundat cu nimeni. (…), bessi cu feiere, cu petraş ăsta, cu primarul cu răducu, cu marele consilier liberal urâte etc. cu ale lor bessinesti treburi şi noi cu ale noastre. (…), nici dincolo de mormânt nu mi-aş dori să ne spună lumea laolaltă la capitolul bistriţeni din sec. XXI. Unii au fost beşi, chelneri şi securişti împuţiţi prinşi la furat şi alţii am fost europeni din (…)».Tribunalul apreciază că referirea funcţionarului public nu conţine suficiente elemente pentru a conchide cu certitudine că întreg publicul cititor ar putea fi sugestionat spre persoana Preşedintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, astfel încât, în lipsa altor elemente explicite, această referire nu îmbracă forma unei manifestări care să aducă atingere prestigiului autorităţii publice în care funcţionarul îşi desfăşoară activitatea, în sensul prevederilor art. 492 alin. 2 lit. g, îndatorirea de loialitate la care se face referire în raportul comisiei de disciplină şi în dispoziţia de sancţionare disciplinară, prevăzută de art. 434 alin. 1 din Codul administrativ («Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.») nefiind încălcată ca urmare a acestei menţionări, în contextul în care nu se face nicio altă trimitere concretă, explicită, la autoritatea publică în care funcţionarul îşi desfăşoară activitatea şi care să afecteze prestigiul acesteia, conform cerinţei legale a art. 492 alin. 2 lit. g.Prin urmare, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii sus menţionate, tribunalul, în considerarea prevederilor art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, va admite în parte acţiunea în contencios administrativ exercitată de reclamant, dispunând anularea în parte a Dispoziţiei Preşedintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud nr. 122 din 23.06.2022 şi Raportul nr. (…).1/13426 din 15.06.2022 al Comisiei de disciplină pentru funcţionarii publici din cadrul aparatului de specialitate a Consiliului Județean Bistrița -Năsăud, respectiv doar în ceea ce priveşte constatarea şi sancţionarea abaterii disciplinare prevăzute de art. 492 alin. 2 lit. g din OUG nr. 57/2019, menţinându-se Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud nr. 122 din 23.06.2022 şi Raportul nr. (…).1/13426 din 15.06.2022 al Comisiei de disciplină pentru funcţionarii publici din cadrul aparatului de specialitate a Consiliului Județean Bistrița – Năsăud, în ceea ce priveşte constatarea şi aplicarea sancţiunii pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 492 alin. 2 lit. k din OUG nr. 57/2019.Având în vedere că urmare a constatării concursului de abateri disciplinare, în temeiul prevederilor art. 492 alin. 7 Cod administrativ, s-a aplicat reclamantului sancţiunea cea mai gravă, respectiv aceea de diminuare cu 10% a drepturilor salariale pe o perioadă de 2 luni, sancţiune aplicată pentru o abatere cu privire la care tribunalul a constatat nelegalitatea sancţionării disciplinare, instanţa urmează ca, în aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 554/2004, să oblige pârâtul Judeţul Bistrița-Năsăud să plătească reclamantului, cu titlu de despăgubiri materiale, suma corespunzătoare unui procent de doar 5% din drepturile salariale cuvenite reclamantului pe o perioadă de 2 luni, aceasta în condiţiile în care sancţiunea constând în diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe o perioadă de 2 luni, aplicată pentru abaterea reţinută în baza art. 492 alin. 2 lit. k din Codul administrativ a fost menţinută de tribunal ca fiind legală., arată instanța în motivare.Alexandru Toniuc a mai solicitat instanței și plata de daune morale în cuantum de 1.000 de lei, cerere care i-a fost respinsă.Sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, atât de Toniuc, cât și de Consiliul Județean.