Apele Române au efectuat doar patru controale în aproape doi ani, la stațiile de epurare aflate pe raza județului Cluj DOCUMENT

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABAST), instituția care ar trebui să vegheze calitatea apelor din județul Cluj, a reușit, din ianuarie 2024 și până azi, performanța de a efectua doar patru controale la stațiile de epurare din județ. Patru.apele române controale clujGazeta de Cluj a solicitat Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa, instituție regională aflată în subordinea Apelor Române, să comunice toate controalele și inspecțiile pe care le-au realizat, din 2024 până în prezent, la instalațiile menționate anterior.Informațiile comunicate vizează stațiile de epurare și rețelele de canalizare din comunele Fizeșu Gherlii, Căpușu Mare și Cojocna. Rezultatul? Patru sancțiuni contravenționale – dintre care trei ar fi fost simple avertismente.Practic, pentru o instituție cu sute de angajați și un buget consistent, bilanțul activității acesteia este comparabil cu al unui paznic pe tură de noapte, adormit la barieră. apele române controale clujUn exemplu ilustrativ al dezastrului instituțional este stația de epurare din localitatea Agârbiciu, comuna Căpușu Mare. Într-un material anterior, Gazeta de Cluj a documentat cazul stației de epurare din Agârbiciu, a căror lucrări au fost executate de o firmă de tâmplărie și dulgherie, aparținându-i afaceristului bihorean Cosmin Ioan Bonica. Construită din bani publici, contra sumei de circa 3,6 milioane de lei, instalația ar fi trebuit să oprească poluarea și să ofere localnicilor un minim respect față de mediu. În realitate, din conducte nu curge apă curată, ci un cocktail toxic de azot amoniacal, detergenți și alte reziduuri care ajunge să fie deversat direct în Someșul Mic. apele române controale clujDilema apare în momentul în care ne întoarcem privirea spre Primăria comunei Căpușu Mare, care nu dispune de personal tehnic de specialitate pentru a întreține aceste stații, și care practic a fost lăsată să se autoadministreze. Între timp, ABAST susține că a sancționat comuna cu un simplu avertisment, în timp ce sursele locale ne-au confirmat faptul că au fost emise amenzi pe bandă rulantă pentru nerespectarea parametrilor poluanți.Lucrările au fost executate de firma Termodan SRL, controlată de Cosmin Bonica, un personaj controversat, cunoscut mai degrabă pentru dosarele penale decât pentru expertiza în infrastructura de apă. Societatea sa avea ca obiect principal de activitate „lucrările de tâmplărie și dulgherie”, domeniu care nu are niciun fel de legătură cu edificarea unor instalații menite să purifice apa menajeră.Cu toate acestea, recepția lucrării s-a semnat în 2018, deși documentele oficiale consemnau anumite nereguli evidente. Însă toți reprezentanții prezenți din partea Companiei de Apă Someș și ABAST au semnat acel proces verbal de recepție, însemnând că Primăria Căpușu Mare ar fi trebuit să fie degrevată de această povară.Problemele nu sunt noi, iar povestea devine și mai încâlcită. Încă din 2011, un studiu realizat de specialiști ai Companiei de Apă Someș, UBB și UMF a evidențiat nereguli în metodele de tratare a apei din amonte, pe baza probelor prelevate de la Tarnița, până la lacul de acumulare Gilău. Probele indicau concentrații alarmante de poluanți în Someșul Mic, iar de atunci, nu pare să se fi schimbat mare lucru.În 2025, ABAST confirmă că s-au înregistrat depășiri grave ale concentrațiilor maxime admise pentru indicatori precum CBO5, amoniu sau detergenți, atât la Agârbiciu, cât și la Fizeșu Gherlii.  apele române controale clujSă recitim bilanțul ABAST: patru controale, patru sancțiuni, trei avertismente și o amendă mai consistentă, de 75.000 de lei, la Fizeșu Gherlii. Dacă ar fi să facem o medie, asta înseamnă un control o dată la circa 5 luni. Pentru o problemă care ar putea afecta comunități întregi, acest nivel de „vigilență” pare mai degrabă o glumă proastă.Pe site-ul oficial, Apele Române își descriu misiunea ca fiind „gestionarea unitară a resurselor de apă de suprafață și subterane, în scopul menținerii echilibrului ecologic”. În realitate, echilibrul există doar în capul nostru, în timp ce pe teren inspectorii apar la fel de rar precum vizitele Regelui Charles al III-lea în România. apele române controale clujSituația de la Someș-Tisa nu reprezintă un caz izolat. Presa națională a arătat în anchetele din ultimii ani cum Administrația Națională Apele Române (ANAR) a fost transformată într-un loc de sinecuri politice, iar unde inspectorii sunt adesea selectați după carnetul de partid, nu după competență.Un caz notoriu din peisajul local este cel al Ioanei Diaconescu, o fostă directoare ABAST, care a încercat să o inlocuiască pe inspectoarea Florina Rus, cu un fotomodel care beneficia de sprijin politic din partea PNL, mai exact, domnul Valentin Avram. Avram este un personaj care a reușit să urce ierarhia Apelor Române, devenind, pe rând, șef de Serviciu al Inspecției Bazinale a Apelor, director general al ABAST, Inspector de Specialitate în Gospodărirea Apelor, iar în prezent, este înșurubat în funcția de Director Tehnic de Exploatare, Mentenanță a Infrastructurii Sistemului Național de Gospodărire a Apelor (ISNGA) și Investiții.Cel mai probabil, ascensiunea lui Avram nu ar fi fost posibilă fără sprijinul lui Radu Flaviu, ajuns al doilea om din ANAR în 2021. Flaviu era cercetat într-un dosar DNA pentru cumpărare de influenţă, alături de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, Mircea Man, dar, în 2018, Direcția Națională Anticorupție l-a clasat.Într-un alt material publicat de Gazeta de Cluj, erau prezentate imagini cu Valentin Avram alături de Relu Adam, nepotul lui Radu Flaviu, în ipostaze relaxate, la piscină. Contextul este cu atât mai relevantă întrucât, la acel moment, Avram deținea atribuții oficiale de control asupra balastierelor administrate de Adam. apele române controale clujO investigație Recorder din 2021 arată cum, în rechizitoriul întocmit de către procurorii DNA, s-a notat faptul că Flaviu începuse „efectuarea demersurilor pentru obținerea numirii sale în funcția de director, apelând la persoane influente din mediul politic”. Numirile strategice din cadrul acestor instituții ar putea explica fenomenul controalelor rare și lipsa de reacție în fața poluării cronice, iar mai mult, indică faptul că Valentin Avram ar fi reușit să urce ierarhia Apelor Române, urmând același model precum cel al lui Flaviu.Răspunsul e simplu: locuitorii din aval. Toate astea se întâmplă în timp ce primăriile contestă amenzile în instanță, Companiile de Apă refuză să preia responsabilitatea de a gestiona stațiile de epurare, iar inspecțiile se fac de ochii lumii, în timp ce poluanții ajung în Someș, apoi în Tisa, și apoi mai departe. apele române controale clujDincolo de cifre și indicatori, în joc este sănătatea oamenilor, apa pe care o beau sau care este folosită pentru a iriga culturile agricole.Patru controale într-un an nu pot fi considerate suficiente pentru a gestiona situația apelor din județul Cluj. Activitatea redusă a autorităților arată limitele unui sistem care funcționează mai degrabă fictiv, iar între timp, Someșul și afluenții săi continuă să fie afectat de deversări.Nu se cunoaște câte alte stații de epurare și rețele de canalizare neconforme agravează situația, în lipsa unei autorități competente care să le monitorizeze.