Aritmetica e grea! Prefectura a încurcat calculele și a cerut anularea a două hotărâri adoptate de Consiliul Local Șanț.  Ce au spus instanțele

Pe fond, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat dreptate prefecturii, însă după ce dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, situația s-a schimbat cu 180 de grade în favoarea Consiliului Local Șanț.Prefectura a susținut că hotărârile au fost adoptate nelegalÎn opinia prefecturii, cele două hotărâri de consiliu local au fost adoptate nelegal, fiindcă nu ar fi întrunit suficiente voturi, susținând că – după ce a primit și sfatul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) – în speță e vorba despre administrarea patrimoniului, caz în care ar fi trebuit ca proiectele de hotărâre să fie votate cu majoritate absolută, adică de jumătate plus unu dintre consilierii în funcție.“La art. 4 din Hotărârile nr. 9 şi nr. 10/28.02.2024 ale Consiliului local al comunei Șanț, se arată că „au fost adoptate cu 5 voturi „pentru”, 0 voturi «împotrivă» şi 1 «abținere» din totalul celor 6 consilieri cu drept de vot prezenţi la şedinţă. Restul de 5 consilieri locali aflându-se în conflict de interese conform art. 288 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare”.Din Convocatorului înregistrat cu nr. 1140/23.02.2024 rezultă că la şedinţă au fost prezenţi 11 consilieri locali.Potrivit prevederilor art.5 lit. ee) din codul administrativ „majoritatea simplă reprezintă primul număr natural mal mare decât jumătate din totalul membrilor prezenţi la o şedinţă a organului colegial, cu condiţia îndeplinirii cvorumului”, iar la lit. cc) se defineşte „majoritatea absolută” ca fiind –„primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcţie ai organului colegial”.Astfel, în situaţia în care numărul total al consilierilor în funcţie al Consiliului local al comunei Șanț este de 13, pentru proiectele de hotărâre ce se aprobă cu majoritate simplă sunt necesare minim 6 voturi „pentru”, iar pentru proiectele de hotărâre ce se pot aproba doar cu majoritate absolută, sunt necesare minim 7 voturi „pentru”.Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în adresa înregistrată cu nr. 143984/MDLPA/19.07.2024, comunicată Primăriei comunei Șanț consemnează, la pct. l, faptul că aceste proiecte de hotărâri vizează administrarea patrimoniului şi ca urmare este necesară majoritatea absolută la adoptarea lor, respectiv 7 voturi „pentru” din numărul total de 13 consilieri locali în funcţie, în caz contrar proiectele de hotărâri nu pot fi adoptate întrucât nu este îndeplinită majoritatea legală necesară adoptării acesteia”, a arătat prefectura în cererea de chemare în judecată.Constatând nelegalitatea celor două hotărâri, în luna iulie Prefectul judeţului a transmis plângeri prealabile, solicitând Consiliului local Șanț revocarea acestor acte de autoritate, în prima şedinţă a consiliului local.Consilierii locali au încercat, însă cum nu s-a obținut cvorumul necesar, au rămas în vigoare hotărârile adoptate din februarie,“În Răspunsul nr 4008/02.09.2024 transmis de Primăria comunei Șanț se precizează că în urma comunicării plângerilor prealabile de către Prefect, au fost întocmite noi proiecte de hotărâre, înregistrate cu nr. 37/22.07.2024 şi 38/22.07.2024, prin care s-a propus aprobarea bugetului şi execuţiei bugetare ale Ocolului Silvic Izvorul Someşului Șanț RA. În conţinutul acestora era prevăzut, la un articol distinct, că odată cu aprobarea noilor proiecte de hotărâri se revocau Hotărârile nr. 9 şi 10/28.02.2024.(…) în urma supunerii la vot şi a proiectelor de hotărâri, în şedinţa ordinară de consiliu din data de 30.07.2024, nu s-a obţinut cvorumul legal aprobării lor de către consiliul local. Acest fapt rezultă din «(…) şedinţei ordinare a Consiliului local al comunei Șanț din data de 30.07.2024» şi din tabelele întocmite în dosarul de şedinţă, şi anume: «Tabelul cuprinzând rezultatul votului asupra proiectelor de hotărâri discutate în şedinţa ordinară a Consiliului local Șanț din data 30.07.2024» precum şi «Tabelul privind exprimarea votului nominal cu privire Ia proiectele de hotărâre cuprinse pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local Șanț din data de 30.07.2024»”, a arătat prefectura în cererea de chemare în judecată.CL Șanț are 12 consilieri în funcție, nu 13, iar 5 nu au avut drept de votDe cealaltă parte, reprezentanţii Consiliului Local au susţinut în instanță că motivele de nulitate ale hotărârilor invocate de prefectură sunt consecinţa interpretării greşite a dispoziţiilor legale menţionate în chiar cuprinsul cererii. Astfel, au arătat că în componenţa consiliului local intră un număr de 13 consilieri, însă un loc este vacant, drept urmare la data adoptării hotărârilor existau 12 consilieri în funcţie, astfel că s-a făcut un calcul greșit din partea prefecturii. Mai mult, aceștia au susţinut că cele două hotărâri nu vizează administrarea directă a bunurilor unităţii administrativ-teritoriale, ci vizau niște situații financiare ale ocolului silvic.“Sunt corecte susţinerile din cererea de chemare în judecată referitoare la starea de fapt. La şedinţă au fost prezenţi 11 consilieri locali din totalul de 12 consilieri locali în funcţie ai unităţii administrativ-teritoriale. Din cei 11 consilieri locali prezenţi, 5 dintre ei şi-au anunţat interesul personal la adoptarea hotărârilor, astfel că nu au votat, neavând drept de vot.Au rămas şase consilieri cu drept de vot, care nu s-au aflat în stare de incompatibilitate şi care şi-au exercitat dreptul de vot, cinci dintre ei votând pentru adoptarea hotărârilor, iar un consilier s-a abținut.Conform art.228 alin,(3) din Codul administrativ, consilierul local care şi-a anunţat existenţa interesului personal nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului.Prin urmare, având în vedere că 5 consilieri şi-au anunţat interesul personal, pentru stabilirea corectă a cvorumului din numărul total de consilieri stabilit conform legii (13) ori din numărul consilierilor în funcţie (12) se scade numărul 5, astfel că şedinţa se putea desfăşura legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali dintr-un număr de 8, respectiv 7 consilieri în funcţie şi care puteau fi luați în calcul la stabilirea cvorumului.Pe baza raţionamentului de mai sus, rezultă că pentru existenţa cvorumului era necesară prezenţa unui număr minim de 5 consilieri, iar hotărârile puteau fi adoptat cu votul unui număr de 3 consilieri, dacă luăm în considerare majoritatea simplă şi 5 consilieri dacă luăm în considerare majoritatea absolută, în ambele variante raporatându-ne la numărul maxim de 13 consilieri, nu la numărul consilierilor în funcţie pentru a nu exista divergenţe sub acest aspect.În speţă, hotărârile au fost adoptate cu un număr de 5 voturi pentru, astfel că acestea au fost legal adoptate.În plus, se susţine în mod neîntemeiat de către reclamant că aceste hotărâri se referă la administrarea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, astfel că s-ar afla în situaţia prevăzută de art. 139 alin. 3 lit. g din Codul administrativ.Această susţinere este neîntemeiată. Hotărârile au ca obiect aprobarea contului de execuţie bugetară pe anul 2023 şi bugetul pe anul 2024 ale Regiei Autonome de Interes Local Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare R.A nu administrarea directă a bunurilor unităţii administrativ-teritoriale.Este adevărat că Ocolul Silvic administrează fondul forestier proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, dar hotărârile au ca obiect aprobarea unor situaţii financiare ale acestei entităţi, fără a exista prevederi referitoare la destinaţia, valorificare, gestiunea etc, efectivă a bunurilor, astfel că nu ne aflăm în situaţia prevăzută de art. 139 alin. 3 lit. g din Codul administrativ.Tribunalul a luat în calcul și consilierul lipsăLa final însă, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat dreptate prefecturii, spunând că cele două hotărâri vizau administrarea patrimoniului, astfel că pentru a fi adoptate legal ar fi fost nevoie de minim 7 voturi.“Contrar susţinerilor pârâtului, tribunalul reţine că celor două hotărâri adoptate le sunt aplicabile dispoziţiile art. 139 alin. 3 lit. g, referindu-se la administrarea patrimoniului, întrucât Ocolul Silvic Izvorul Someşului R.A este o regie autonomă care administrează pădurea, aflată în proprietatea comunei.Cum potrivit dispoziţiilor legale anterior citate cvorumul cu care se adoptă hotărârile consiliului local are caracter obligatoriu, fără a se institui vreo excepţie în acest sens, lipsa acestuia atrage nulitatea actelor întocmite, respectiv a celor două hotărâri ale Consiliului Local al Comunei Șanț, care au fost adoptate în lipsa unui element obligatoriu”, a precizat instanța în motivare.Curtea de Apel a întors roataSentința nu a fost definitivă și a fost atacată cu recurs de Consiliul Local la Curtea de Apel Cluj, care a pronunţat sentința zilele trecute.Astfel, instanţa clujeană a admis recursul legislativului local, casând în tot sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud. Drept urmare, cele două hotărâri de consiliu local au rămas în vigoare.“Admite recursul declarat de recurentul Consiliul Local al Comunei Şanţ împotriva sentinţei civile nr. 372 din 23.XII.2024 pronunţată în dosarul nr. 2825/112/2024 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud pe care o casează, în tot, în sensul că rejudecând respinge cererea de chemare în judecată. Decizia este definitivă.Pronunţată azi 28.01.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, este sentința Curții de Apel Cluj.