Autorizație de construire emisă de Primăria Bistrița, suspendată de Tribunalul Bistrița-Năsăud

Primăria Bistrița a emis autorizația de construire în 18 februarie anul în curs, cererea făcută de un dezvoltator din Năsăud fiind înregistrată în 27 ianuarie. Acesta vrea să construiască un bloc de locuințe colective, cu un regim de înălțime D+P+2 etaje+ mansardă, cu 11 apartamente, pe Calea Moldovei, la numărul 7.„Se autorizează executarea lucrărilor de construire pentru „locuință colectivă în regim de înălțime D+P+2E+M, cu 11 apartamente, 11 locuri de parcare, amenajări exterioare și împrejmuire, pe imobilul teren situat în județul Bistrița-Năsăud, strada Calea Moldovei, nr 7”, se arată în decizia primită de investitor.Blocul respectiv ar urma să aibă și 11 locuri de parcare pentru fiecare apartament amenajat, spațiul exterior ar urma să fie amenajat, iar lucrările ar urma să coste 2,2 milioane de lei.La o lună de la primirea autorizației din partea Primăriei Bistrița, mai mulți cetățeni, 10 la număr, cel mai probabil vecini, s-au adresat Tribunalului Bistrița-Năsăud și au cerut suspendarea executării actului administrativ – autorizație de construire.Luna aceasta, Tribunalul Bistrița-Năsăud a venit cu o soluție în acest sens și a admis cererea de suspendare formulată de cei 10 bistrițeni. Decizia nu este una definitivă și poate fi contestată:Admite cererea de suspendare executare act administrativ. Dispune suspendarea executării autorizaţiei de construire nr. 54/18.02.2025 eliberată de Primarul municipiului Bistriţa, până la pronunţarea instanţei de fond. Fără cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare”, este decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud.Ce obligații avea constructorul:În baza autorizației de construire, suspendată momentan de instanță, dezvoltatorul se obliga să anunțe Primăria de începerea lucrărilor, să anunțe finalizarea acestora atât la Primărie, cât și la Inspectoratul în Construcții.De asemenea, trebuie să transporte la Centrul de management integrat al deșeurilor de la Tărpiu materialele care nu se pot recupera sau valorifica, rămase în urma executării lucrărilor de construcții, să desființeze construcțiile provizorii de șantier în maxim 30 de zile de la terminarea afectivă a lucrărilor și să monteze în loc vizibil un panou de identificare a investiției, care pare-se lipsește.Dezvoltatorul trebuie să aibă un certificat de performanță energetică a clădirii, să solicite o autorizație de securitate la incendiu după recepția lucrărilor sau înaintea punerii în funcțiune a clădirii, să înregistreze la Taxe și Impozite clădirea pentru a plăti impozite pentru ea. Acesta avea termen de 36 de luni pentru finalizarea lucrărilor și 12 luni să înceapă efectiv lucrările.Pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud se află un alt dosar, de la finalul anului 2023, în care se cere anularea unei autorizații de construire emise de Primăria Bistrița la mijlocul anului 2022. Primăria Bistrița a fost acționată în judecată de Asociația de Proprietari Aviator Mihai Berbecariu și alți 11 bistrițeni. Procesul nu s-a finalizat, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru sfârșitul acestei luni.Epopeea blocurilor dintre case, ce rezolvare are LazanyProcesul câștigat de cei 10 bistrițeni vizează o locuință colectivă mică, umbrelă sub care au și apărut numeroase blocuri între case, în mai multe zone din Bistrița.În anul 2023, din totalul de 1010 autorizații de construire emise, 5 au fost pentru locuințele colective mici în zona L2, iar în anul 2024, din totalul de 1045 de autorizații de construire, 10 au fost pentru locuințe colective mici în zona L2.În anul 2023, din totalul de 2252 de certificate de urbanism emise, 29 au fost pentru locuințe colective mici în zona L2, iar în anul 2024, din totalul de 2319 certificate de urbanism emise, 31 au fost pentru locuințele colective mici în zona L2.Culmea, chiar în luna februarie, în care dezvoltatorul respectiv a primit autorizație de construire de la Primăria Bistrița, consilierii locali ai municipiului Bistrița votau un proiect de hotărâre care prevedea înlocuirea termenului din Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General. Era vorba despre noțiunea de „locuință colectivă mică”, înlocuită cu „locuință semicolectivă”.La acea dată, primarul Gabriel Lazany explica faptul că această înlocuire din RLU a termenului închide portița pe care o aveau dezvoltatorii imobiliari de a construi blocuri între case. Practic, termenul „locuințe semi-colective” este deja reglementat legal și implică intrare de afară pentru fiecare apartament, condiție complicat de îndeplinit atunci când ai 2-3 etaje…„Se poate observa că în zona L2 ca și utilizări permise sunt și locuințele colective mici, cu aceleași reglementări urbanistice ca și locuințele individuale cu privire la dimensiunea parcelei, indicatori urbanistici, regim de înălțime, aliniere, spații verzi. Prin proiectul de hotărâre propun ca noțiunea de locuință colectivă mică permisă în zona L2 să fie interpretată ca și locuință semi-colectivă.(…) Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data de 01.03.2025 și se aplică cererilor depuse pentru eliberarea certificatelor de urbanism după această dată”, se mai arată în proiectul de hotărâre votat de consilieri.Autorizația de construire contestată de bistrițeni a scăpat „la mustață” de aceste reglementări, care, dacă e să judecăm după explicația dată de edil, nu putea fi eliberată.Regulile pe care trebuie să le respecte o locuință semi-colectivă, potrivit reglementărilor legale, sunt: clădirile semi-colective trebuie să aibă acces propriu, de afară, fără hol sau casa scării.Reglementările locuințelor semi-colective mai spun că trebuie asigurate accesele carosabile pentru locatari, accesele de serviciu pentru colectarea deșeurilor menajere și pentru autospecialele de stingere a incendiilor.Dezvoltatorii imobiliari trebuie să asigure un loc de parcare la fiecare 1-3 apartamente, să prevadă spații verzi, nu mai puțin de 2 metri pătrați pe locuitor. Regimul de înălțime al acestor locuințe este reglementat de prevederile planurilor urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu și cu indicatorii POT (procent de ocupare al terenului) și CUT (coeficient de utilizare al terenului).