Biserica Penticostală Filadelfia jonglează între lege şi credinţă cu două procese pe rolul instanţelor din Cluj şi Bistriţa-Năsăud

Biserica Penticostală Filadelfia din Bistrița, unde este membru deputatul Robert Sigartău, se află în centrul a două procese juridice care atrag atenția asupra relației dintre instituțiile publice și comunitățile religioase locale. În primul caz, Biserica Penticostală Filadelfia, care funcţiona făra autorizaţie de incendiu, a contestat un proces-verbal de contravenție emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, ajungând până la decizia finală a instanței de apel. În al doilea dosar, Biserica Filadelfia a solicitat anularea unei decizii a Primăriei Bistrița privind taxe și impozite, proces care se află încă în faza de recurs.Amenda de 50.000 de lei și disputa cu ISUBiserica Penticostală Filadelfia din Bistrița, unde este membru deputatul Robert Sigartău, a intrat în atenția instanțelor după ce a fost sancționată cu 50.000 de lei de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) pentru funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu a lăcașului de cult. Procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în aprilie 2023, după ce pompierii au constatat numeroase nereguli tehnice și organizatorice într-o clădire care poate găzdui până la 550 de persoane.Biserica a contestat amenda, solicitând anularea procesului-verbal și restituirea a 10.000 de lei deja achitați. În subsidiar, a cerut ca, dacă instanța consideră că există vreo vină, sancțiunea să fie redusă la un simplu avertisment. Argumentele invocate au fost că procesul-verbal ar fi fost întocmit incorect, că biserica nu ar fi beneficiarul investiției și că pedeapsa aplicată ar fi disproporționată, având în vedere istoricul amenzilor și avertismentelor precedente.ISU a răspuns că beneficiarul investiției este chiar biserica, care a pus în funcțiune construcția fără autorizație, iar principiul contravenientului prevede că sancțiunea se aplică celui care trebuie să solicite autorizația.  Biserica a invocat însă că beneficiarul oficial al investiției este Comunitatea Cultului Penticostal – Biserica lui Dumnezeu, cu sediul în București, și că Filadelfia nu poate fi sancționată ca și cum ar fi pus în funcțiune clădirea.Astfel, se pare că instanța de a avut dubii privind cine are calitatea de contravenient și a decis să admită plâgerea contravenţionala a bisericii. Motivele pentru care instanţa a luat această decizie sunt următoarele:  Procesul-verbal a menționat greșit cifra „8” în loc de „0” într-o parte a referințelor legislative,  o eroare minoră, dar remarcată de reprezentantul bisericii. Contravenienta a susținut că procesul-verbal nu ar fi conținut adresa instituției emitente și că legea invocată în document era incorectă (387/2006 în loc de 307/2006). Instanța a constatat însă că adresa este inclusă în document, iar greșeala de tipar nu afectează legalitatea sancțiunii.Disputa fiscală între Biserica Penticostală Filadelfia și autoritățile locale bistriţeneBiserica Penticostală Filadelfia din Bistrița, deținătoare a unui imobil cu destinația „lăcaș de cult”, a formulat acțiune în justiție împotriva Municipiului Bistrița, prin Direcția Economică – Venituri, solicitând anularea mai multor decizii fiscale. Este vorba despre decizia de impunere privind impozitul pe clădiri pentru perioada 2019–2024, decizia privind obligațiile accesorii aferente acestui impozit și decizia de soluționare a contestației depuse de reclamantă. Totodată, aceasta a cerut obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.Biserica a susținut că imobilul deținut este scutit de la plata impozitului conform Codului fiscal, fiind destinat unui lăcaș de cult, iar scutirea operează din oficiu, fără a fi necesară depunerea unei cereri. Ea a arătat că decizia de impunere este nelegală și că aplicarea impozitului retroactiv, împreună cu accesoriile, este nejustificată. De asemenea, reclamanta a criticat modul de calcul al impozitului și a invocat nerespectarea procedurilor legale privind notificarea pentru raportul de evaluare, precum și interpretarea eronată a legislației de către pârât.Municipiul Bistrița a argumentat că imobilul nu fusese înregistrat în evidența fiscală înainte de 2024 și că, în lipsa declarației fiscale anterioare, organul fiscal nu putea notifica reclamanta în legătură cu raportul de evaluare. Totodată, pârâtul a susținut că scutirea de impozit necesită depunerea documentelor justificative până la 31 martie pentru anul fiscal următor și că obligațiile fiscale au fost stabilite legal, în termenul de prescripție de 5 ani, conform Codului procedurii fiscale.Tribunalul a constatat că, deși imobilul se încadrează la scutirea de impozit pentru lăcașuri de cult, reclamanta nu figura în baza de date a municipiului înainte de noiembrie 2024 și nu a depus documentele necesare pentru a beneficia de scutire retroactivă. Stabilirea obligațiilor fiscale s-a făcut legal, pe baza declarației fiscale depuse, iar criticile privind motivarea deciziilor nu au fost întemeiate, legislația și hotărârile locale fiind indicate corespunzător.Ca urmare, Tribunalul a respins acțiunea Bisericii Penticostale Filadelfia ca neîntemeiată. Biserica a atacat decizia, aşadar cazul a ajuns în atenţia Curţii de Apel Cluj, care urmează să ia o hotărâre în data de 05.03.2026. Labirint juridic în dosarele familei SigartăuDosarul penal în care sunt implicați patronii firmelor Tabita Tour și Filadelfia, precum și membrii familiei Sighiartău, a trecut printr-un adevărat „labirint” juridic. Aceștia au fost acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani. Inițial, Tribunalul Alba a constatat nulitatea absolută a actelor de urmărire penală efectuate de DIICOT, considerând că dosarul nu mai era în competența acestei structuri, însă Curtea de Apel Alba-Iulia a desființat decizia și a dispus reluarea procedurii de cameră preliminară.De la deschiderea dosarului în 2019, procurorii DIICOT Alba întâmpină dificultăți majore în administrarea probelor și în obținerea undei verzi pentru judecata pe fond. Interceptările telefonice și informatice, precum și ordonanțele și rapoartele din 2015-2018, au fost anulate de instanță, ceea ce a impus refacerea întregului probatoriu și restituirea cauzei la DIICOT. Ulterior, inculpații au fost trimiși din nou în judecată, însă dosarul a fost mutat între Tribunalul Alba și Tribunalul Bistrița-Năsăud, până la clarificarea competenței.Curtea de Apel Alba-Iulia a stabilit că DIICOT rămâne competentă și a dispus reluarea procedurii de cameră preliminară, anulând toate deciziile de restituire a cauzei la parchet. În motivare, instanța a subliniat importanța principiului legalității și a verificării competenței organelor judiciare, arătând că orice act de urmărire penală efectuat după 17 septembrie 2021 de un organ necompetent este lovit de nulitate absolută, inclusiv probele administrate și rechizitoriul.Astfel, dosarul a revenit în 2025 pe rolul Tribunalului Alba pentru refacerea urmăririi penale și reluarea camerei preliminare, în timp ce perspectiva prescrierii faptelor din perioada 2012-2013 planează asupra cazului, având în vedere durata procedurilor.Profiturile firmelor  Filadelfia SRL  şi Tabita Tour SRL Filadelfia SRL și Tabita Tour SRL,  firme controlate de familia Sighiartău,  se află în fruntea clasamentului afacerilor din județul Bistrița-Năsăud, demonstrând un parcurs financiar solid pe parcursul anilor.Filadelfia SRL, înființată în 1992, activează în transportul rutier de marfă, inclusiv transport de autocamioane frigorifice, vehicule grele, busteni și alte tipuri de marfă. În 2024, firma a raportat o cifră de afaceri de 77,7 milioane lei, cu un profit net de aproximativ 1,79 milioane lei și 133 de angajați. Firma este administrată și deținută de Gavril Sighiartău, Gelu Petrică Sighiartău și Ioan Eugen Sighiartău, care figurează și ca beneficiari principali.Tabita Tour SRL, fondată în 2002, operează în domeniul transportului de persoane pe distanțe lungi, inclusiv curse charter și transport aeroportuar. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 54,9 milioane lei și un profit net de peste 2 milioane lei, cu active totale de 12,69 milioane lei. Beneficiarii principali sunt aceiași membri ai familiei Sighiartău: Gavril, Gelu Petrică și Ioan Eugen.