Cartonaș roșu de la Curtea de Conturi, MAE și ÎCCJ au faultat bugetul țării cu milioane de lei

Curtea de Conturi a României a făcut public, prin Hotărârea Plenului nr. 691 din 26 iunie 2025, Raporul Public al Curții de Conturi pe anul 2023, care arată numeroase dficiente în domeniul apărării și al justiției.Ministerul Afacerilor ExterneAuditul efectuat asupra situațiilor financiare centralizate raportate de Ministerul Afacerilor Externe pentru anul 2023 a scos la iveală denaturări cu influențe semnificative și generalizate asupra acestora. Astfel, Curtea de Conturi a emis o opinie contrară.Observațiile de audit au fost următoarele:Activele necurente au fost diminuate cu suma de 10.460 mii lei. Au fost menținute unele erori privind calculul amortizării pentru activele fixe aflate în custodie la furnizor, identificate cu ocazia misiunii anterioare de audit financiar. Au fost calculate și înregistrate eronat cheltuieli cu amortizarea de 10.384 mii lei, din care 648 mii lei în anul 2023. În situațiile financiare întocmite la data de 31 decembrie 2023 nu au fost reflectate active fixe în valoare de 76 mii lei, ca urmare a neprocesării înregistrărilor contabile la nivelul Centralei MAE pentru operațiuni efectuate la anumite misiuni diplomatice, fapt care a influențat sumele raportate în conturile de disponibilități.Activele curente au fost influențate de mai multe situații. Ministerul nu a înregistrat cheltuieli în avans reprezentând contravaloarea chiriilor și a contribuțiilor/cotizațiilor internaționale pentru anul 2024, în sumă totală de 23.128 mii lei, ceea ce a condus la majorarea cheltuielilor operaționale reflectate în contul de rezultat patrimonial. În evidența contabilă nu au fost înregistrate creanțe în sumă totală de 5.664 mii lei, dintre care 5.478 mii lei reprezentând plăți efectuate din componenta FEN și 186 mii lei constatate de MIPE ca fiind neeligibile la rambursare în cadrul proiectului P02 Mentenanță infrastructură voce și virtualizare SNIV.MAE nu a finalizat demersurile de clarificare și recuperare a unor cheltuieli de 39.650 euro, echivalentul a 197 mii lei, efectuate cu titlu de despăgubiri, penalități și cheltuieli de judecată pentru gestionarea defectuoasă a unui imobil închiriat ca locuință de serviciu. În situațiile financiare întocmite la 31 decembrie 2023 nu au fost reflectate unele stocuri în valoare de 171 mii lei. La o misiune diplomatică, entitatea nu a înregistrat în contul Debitori suma de 643 mii lei, reprezentând TVA de recuperat, iar activele curente reflectate în bilanț au fost diminuate cu suma de 814 mii lei.Ministerul nu a clarificat și regularizat unele solduri istorice aferente conturilor Debitori și Avansuri de trezorerie, unele solduri fiind negative (4.511 mii lei) și altele pozitive (4.095 mii lei). Disponibilitățile în casă și în conturi bancare au fost supraevaluate cu suma de 54.762 mii lei, dintre care 6.021 mii lei ca diferență între disponibilitățile inventariate la misiuni și sumele raportate în balanța de verificare și 48.742 mii lei ca urmare a închiderii contului Viramente interne prin contul Sume în curs de decontare, fără ca sumele să fie în tranzit.Datoriile curente reflectate în bilanț au fost influențate de plățile pentru salarii efectuate la misiunile diplomatice în anul curent (-16.274 mii lei) și stingerea obligațiilor de plată a salariilor sau a creditorilor din anii anteriori (+7.733 mii lei). Unele solduri istorice pozitive de 54.681 mii lei și negative de 31.432 mii lei aferente conturilor Alte datorii față de buget și Creditori nu au fost clarificate.Cheltuielile operaționale reflectate în contul de rezultat patrimonial au fost influențate cu suma totală de 16.308 mii lei ca urmare a neefectuării înregistrărilor contabile la nivelul Centralei MAE pentru operațiuni efectuate la anumite misiuni diplomatice. Au fost efectuate plăți nelegale din fonduri publice în sumă de 78 mii lei, între ianuarie și octombrie 2023, prin virarea unor sume în conturile proprii ale unui angajat.MAE nu deține informații cu privire la situația activelor curente și necurente, acestea fiind evidențiate în contabilitate la nivel global-valoric și neînregistrate în evidența tehnico-operativă, mijloace fixe și stocuri care totalizează 83.900 mii lei. Curtea a identificat existența unor bunuri de artă și culturale, pentru care MAE nu a finalizat demersurile de reevaluare; până la finalul anului 2023, doar 4,5% din total a fost evaluat, cu o creștere a valorii de peste 5 milioane lei.La nivelul Centralei MAE s-a constatat existența unei diferențe de 467 m2 la un teren pentru care entitatea nu deține documente care să ateste suprafața actuală. Ministerul nu a identificat activul necorporal reprezentând Software-ul de bază pentru centrele de date, în valoare de 4.353 mii lei, și nu a prezentat lista de inventariere sau explicații privind gestiunea acestuia.Au fost valorificate cu întârziere rezultatele operațiunii de inventariere pentru o parte din misiunile diplomatice. Pentru 83 din cele 178 de misiuni nu s-a realizat valorificarea inventarelor realizate anterior anului 2021, pentru 28 nu există informații referitoare la ultima valorificare, iar pentru 10 nu s-a realizat inventarierea patrimoniului în ultimii trei ani. Documentele relevă situații în care lipsesc bunuri de artă sau acestea nu sunt depozitate în spații adecvate și securizate.La nivelul misiunilor diplomatice nu se contabilizează stocurile de materiale consumabile, ci doar cheltuiala aferentă acestora, iar furnizorii de materiale consumabile și servicii, în valoare de aproximativ 60 milioane lei, nu sunt evidențiați în contabilitate. Obligațiile de plată către aceștia nu au fost înregistrate, fiind înregistrate direct în conturile de cheltuieli, cu încălcarea normelor contabile aplicabile instituțiilor publice.Ministerul JustițieiMinisterul Justiției a fost supus unei evaluări privind modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul propriu și pentru angajații unităților subordonate sau aflate sub coordonarea sa. În urma misiunii de audit de conformitate, Curtea a constatat că, în general, Ministerul Justiției respectă criteriile de audit aplicabile stabilirii drepturilor salariale, însă a exprimat o concluzie cu rezerve, identificând anumite aspecte de neconformitate.Pentru perioada 2021-2023, Curtea a evidențiat că cadrul normativ privind salarizarea este complex, marcat de frecvente modificări, actualizări și completări, uneori necorelate între ele. Exemple relevante includ jurisprudența referitoare la salarizarea personalului din sistemul de justiție, deciziile Curții Constituționale, hotărârile instanțelor judecătorești și actele administrative emise în baza sentințelor definitive, precum și Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.Analiza modului de stabilire a salariilor a arătat practici neunitare în ceea ce privește calculul salariului de bază pentru anumite categorii profesionale, cum sunt personalul de specialitate criminalistică, personalul auxiliar de specialitate criminalistică, personalul din serviciile de probațiune și funcționarii publici. În acest context, Curtea a recomandat realizarea unei analize detaliate a salariilor de bază, indemnizațiilor și sporurilor pentru întregul personal din Minister și instituțiile subordonate, pentru a verifica legalitatea și respectarea principiului egalității, precum și adoptarea unor reglementări clare care să asigure aplicarea unitară a salarizării.De asemenea, Curtea a constatat că Institutul Național de Expertize Criminalistice a efectuat plăți salariale în valoare de 77 mii lei, aferente lunilor octombrie și noiembrie 2023, către două persoane cu funcțiile de director și director adjunct, fără respectarea limitelor stabilite de Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.Înalta Curte de Casație și JustițieÎnalta Curte de Casație și Justiție a fost supusă unei evaluări privind modul de stabilire și respectare a legislației privind salarizarea unitară pentru personalul propriu și cel din unitățile subordonate sau aflate sub coordonarea sa. În urma auditului de conformitate, s-a constatat că, în general, instituția respectă prevederile legale, cu excepția unor aspecte de neconformitate, iar Curtea a emis o concluzie cu rezerve.Analiza modului de stabilire a salarizării personalului din cadrul ÎCCJ și al instanțelor judecătorești a evidențiat practici neunitare, care au generat diferențe semnificative la nivelul indemnizației de încadrare, salariului de bază și sporurilor acordate, atât între ordonatorul principal și instanțele de judecată, cât și între instanțele de judecată. Aceasta a afectat personalul auxiliar, personalul conex, funcționarii publici și personalul contractual, cu excepția magistraților, pentru care actele administrative de salarizare au fost emise centralizat.Modul de stabilire a drepturilor salariale a fost afectat de un cadru legislativ complex, cu necorelări și conflicte între Legea-cadru nr. 153/2017 și jurisprudența relevantă, inclusiv sentințe judecătorești, decizii ale Curții Constituționale și acte administrative emise pe baza hotărârilor judecătorești. Majoritatea actelor administrative de salarizare au fost emise în baza sentințelor judecătorești definitive. Comparativ, veniturile brute acordate deplafonat față de cele plafonate au generat o diferență totală de 35.724 mii lei pentru 14 curți de apel auditate. La 31 decembrie 2023, datoriile restante reprezentând drepturi salariale stabilite prin acte administrative și prevăzute în hotărâri judecătorești definitive se ridicau la 6.799.140 mii lei.Analiza salarizării la ordonatorii secundari a arătat depășirea plafonului de 30% pentru sporuri prevăzut de Legea nr. 153/2017, în perioada 2021-2023. Unele instanțe au acordat sporuri de 45% din salariul de bază, ca urmare a hotărârilor judecătorești sau a extinderii aplicării acestora.Conform Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, bugetul pentru cheltuielile de personal ale instanțelor este inclus în bugetul ÎCCJ, gestionat de președintele ÎCCJ, în calitate de ordonator principal de credite. Documentele analizate pentru perioada 2021-2023 arată că statele de funcții și de personal ale instanțelor nu au fost aprobate de ordonatorul principal de credite până în timpul auditului, când președintele ÎCCJ a emis ordine pentru aprobarea statelor de funcții pentru perioada 1 ianuarie 2023 până la data misiunii de audit.În conformitate cu HG nr. 1279/18.12.2023, bugetul ÎCCJ a fost suplimentat cu 767.000 mii lei din Fondul de rezervă bugetară pentru achitarea drepturilor salariale stabilite prin titluri executorii. Suma necesară achitării integrale a debitelor restante pentru anul 2023 a fost de 1.721 mii lei, iar suma alocată a acoperit aproximativ 44,57% din necesar. După alocarea fondurilor către ordonatorii secundari, instanțele de judecată au restituit ca neutilizate credite bugetare în valoare totală de 28.254 mii lei, reprezentând o blocare nejustificată a fondurilor bugetare.