Cine îl protejează pe interlopul Adrian Groșan? Dar, mai ales, cine ne protejează pe noi de Adrian Groșan?

În data de 4 iunie 2025, Tribunalul Brașov a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Adrian Groșan. Capetele de acuzare? Tâlhărie calificată, lipsire de libertate, acces ilegal la un sistem informatic și operațiuni financiare frauduloase. Faptele? Două persoane sechestrate, conturi bancare sparte, violență în formă continuată. Alături de el, au fost reținuți și David Burcă și Raul-Valentin Porav, implicați direct în aceste acțiuni. Este o anchetă solidă, dar… de câte ori am mai fost aici?Groșan este căutat și de autoritățile din Ungaria pentru o tâlhărie violentă, petrecută la Debrecen. Împreună cu complicii săi, a intrat în casa unor soți, i-a legat, i-a agresat și le-a furat 90.000 de euro. Fapta este documentată, victimele există, dar… Curtea de Apel Cluj a amânat extrădarea. De patru ani! Cum poate un individ cu astfel de acuzații, confirmate și în afara țării, să rămână nestingherit în România?Între timp, merită amintite doar câteva dintre faptele cele mai violente comise de Adrian Groșan, pentru că este clar că lista completă este, din păcate, mult mai lungă. Și de aici apare întrebarea dureroasă: cine îl protejează pe acest interlop? Toate indiciile duc către un sistem bine pus la punct, pentru că este greu de crezut că avem de-a face doar cu o lipsă de profesionalism sau cu o incompetență atât de crasă din partea unor autorități. În mod special, planează semne de întrebare asupra procurorului Adrian Briciu de la Bistrița, care de ani de zile pare să țină dosit un dosar penal împotriva lui Adrian Groșan și a complicelui său, Ciasar. Este vorba despre dosarul în care cei doi sunt acuzați că au atacat familia Harșian: i-au legat, i-au bătut și i-au tâlhărit pe soții Harșian, o familie de oameni în vârstă, respectați în comunitate. În acea noapte, viața acestora a fost pusă în pericol de niște indivizi lipsiți de scrupule. Iar procurorul Briciu refuză, se pare, să îi vadă, să îi recunoască, să îi trimită în judecată. Expertiza AND a confirmat prezența ADN-ului lui Ciasar pe bridele de plastic cu care au fost legați cei doi soți, iar Ciasar a recunoscut că în acea seară era împreună cu Adrian Groșan. Mai mult, cei doi au fost opriți de poliție în trafic, la Beclean, cu o mașină care ulterior a fost găsită incendiată, exact după atacul asupra familiei Harșian. Cu toate acestea, dosarul stă, blocat parcă cu frâna trasă, ascuns într-un sertar. Nicio mișcare, nicio trimitere în judecată. Poate că dosarul ar trebui mutat la Brașov, unde cel puțin pare că cineva a avut curajul să-i pună frână lui Adrian Groșan și violenței acestuia. Altfel, e aproape sigur că și acest dosar va fi îngropat de prescripție.Ulterior, o altă faptă cu violență readuce numele lui Groșan în lumina reflectoarelor: așa-zisa „tâlhărie armată” din centrul Clujului, unde ar fi amenințat cu un pistol la cap un fost traficant de droguri internațional cunoscut drept Torino. Acestuia i-ar fi transmis că „vine din partea fostului polițist Liviu Sipoș” și i-ar fi cerut o sumă mare de bani. Tot acest episod, în loc să ducă la reținerea imediată și percheziționarea lui Adrian Groșan, a generat doar o anchetă care l-a vizat pe Liviu Sipoș. În cazul lui Groșan, nu a avut loc nicio percheziție pentru găsirea presupusei arme, deși era o persoană extrem de violentă și deja acuzată în alte cauze. El a fost reținut ulterior, la mult timp după incident, ceea ce ridică din nou semne de întrebare: cum reușește acest om să scape de fiecare dată? Cine îl protejează și de ce?În aprilie 2023, DIICOT l-a reținut pe Groșan pentru trafic de droguri și operațiuni cu substanțe psihoactive. A fost scos rapid din arest și plasat în arest la domiciliu. Justiția clujeană părea mai preocupată de confortul interlopului decât de pericolul public reprezentat de acesta.Și tot Groșan, cu un tupeu inimaginabil, a dat în judecată Gazeta de Cluj și Gazeta de Bistrița, supărat că a fost numit „interlop” în articole. De parcă faptele lui violente, arestările repetate și dosarele penale ar fi doar o poveste de tabloid.Surprinzător și îngrijorător, judecătorul Mugurel Oprescu de la Tribunalul Cluj a cerut redacțiilor să dezvăluie numele jurnaliștilor care au scris despre Groșan. Este o solicitare care nu doar că încalcă dreptul la protejarea surselor, ci creează un precedent periculos. În loc să investigheze amenințările și violențele lui Groșan, instanța cere identificarea celor care îl expun public. Într-un context în care jurnaliștii nu au pistoale, escortă sau imunitate, dar au datoria de a spune adevărul, o astfel de decizie le pune viețile în pericol.Câteva exemple de titluri scrise de Gazeta de Cluj, pentru care se solicită autorul, și nu credem că cineva poate avea vreun dubiu că domnului Adrian Groșan i-a fost încălcat vreun drept sau că a fost calomniat:Există o tăcere toxică în jurul lui. Dosare care zac, anchete care se mișcă în reluare, judecători care evită deciziile ferme, procurori care se eschivează. Nu mai vorbim de protecție, ci de complicitate prin inacțiune. Adrian Groșan nu este un caz izolat. Este simbolul unui sistem care se face că nu vede, nu aude și nu intervine.Victimele lui Groșan continuă să apară. Jurnaliștii care investighează sunt intimidați, presa e chemată la bară, iar interlopii, în loc să stea în spatele gratiilor, cer despăgubiri morale.