Clauze abuzive la First Bank: o capcană financiară de 17 ani

De aproape doua decenii, un creditor trăiește coșmarul oricărei persoane care se teme de clauzele ascunse din spatele contractelor de credite.  Persoana a făcut un credit în 2007, pe o sumă de  85.000 CHF, pentru o perioadă de 30 de ani. Dar ce se întâmplă când datoria nu scade nici după ani de plăți? În 2022, când și-a dat seama că muncește să achite un credit care, în realitate, nu s-a micșorat cat ar fi trebuit, a început lupta juridică cu First Bank, banca care pe vremea când a contractat împrumutul era cunoscută ca Piraeus Bank România. Deși prima instanță i-a dat dreptate în 2024, declarând abuzive mai multe clauze din contract, banca n-a cedat ușor. S-a folosit de toate căile legale, prelungind procesul și amplificând presiunea. În 2025, prin apelul băncii la Tribunalul Comercial, s-a modificat parțial această victorie,decizia tribunalului inversand aproape complet sentința din prima instanță. Procesul continuă prin recurs la Curtea de Apel Cluj, unde reclamantul speră să i se facă dreptate.Un contract fără negocieriCreditele pentru nevoi personale sunt o plasă de siguranță pentru mulți români. Dar ce facem când contractul pare scris în avantajul exclusiv al băncii?Florea Emil trăiește o poveste care ne arată modul în care sistemul bancar românesc poate transforma un simplu credit într-o cursă contra cronometru fără linie de sosire. În 2008, când economia globală se prăbușea și mulți români se îndatorau pentru a-și asigura un trai decent, domnul Florea a semnat un contract de credit pentru nevoi personale în valoare de 85.000 CHF, pe o perioadă de 30 de ani. Contractul, încheiat la data de 02.11.2007 și activat în martie 2008, conținea clauze care permiteau băncii să modifice unilateral dobânda, să perceapă comisioane fără contraprestație clară și să impună condiții care dezavantajau grav consumatorul.În analiza efectuată de instanță, Judecătoria Cluj-Napoca reține faptul că banca a adaugat 3 acte adiționale de la efectuarea contractului din 2008, acte care conțineu tocmai aceste clauze abuzive și confirmă și faptul că nu au existat negocieri în privința acestor clauze. În cazul domnului Florea, clauzele au fost deci impuse și nu au fost negociate. Banca a considerat comisioane precum „comisionul de acordare credit”, „comisionul de conversie” sau „comisionul de rambursare anticipată” ca fiind justificate, dar acest lucru nu a fost clar explicat și motivat în contract. Astfel, creditorul a fost prins într-un mecanism complicat și netransparent, fără posibilitatea de a decide sau influența condițiile.După ani de plăți regulate, când și-a dat seama că datoria nu scădea proporțional cu eforturile sale financiare, Florea Emil a decis să se adreseze instanței pentru a contesta clauzele pe care le considera abuzive. Acesta a arătat cum diferite comisione nu doar că nu au fost definite în contract, dar și cum ele împiedică debitorul să se elibereze de datorie în modul prevăzut de lege, prin plată. Mai mult, reclamantul arată cum anumite clauze (chiar cele adăugate ulterior de bancă) din contract permit insituției financiare să modifice dobanda creditorului în mod arbitrar.Când transparența lipsește și dobânda poate fi ajustată după voința creditorului, viața cotidiană devine un calcul permanent al riscului: fiecare scădere a veniturilor sau creștere de costuri poate împinge familia la marginea restanțelor, iar ideea de „a închide creditul” se îndepărtează pe măsură ce graficul de rambursare se umflă din costuri suplimentare. În termenii celui mai comun impact, înseamnă ani pierduți din viață profesională și personală pentru a finanța o inechitate contractuală.Fără buget pentru procese, povara rămâne aproape integral pe umerii debitorului: ani de plăți la o datorie care scade greu, rate imprevizibile din cauza clauzelor opace și sentimentul că regulile se schimbă unilateral pe parcurs, într-o relație dezechilibrată în favoarea băncii. Pentru românul de rând, asta se traduce în sacrificii constante: amânarea planurilor de viață, anxietate financiară cronică și dependență prelungită de un contract care nu mai reflectă echitatea inițială.Pentru bănci, însă, înseamnă profituri uriașe și o poziție dominantă în relația cu clienții.Piraeus Bank Romania/FirstBankInstituția bancară Piraeus a fost una dintre principalele jucătoare pe piața creditelor în franci elvețieni din România, oferind împrumuturi substanțiale cu dobândă variabilă.În urma retragerii din România a grupului grec, Piraeus Bank, această entitate a fost transformată în First Bank S.A., păstrând toate obligațiile contractuale și clauzele în vigoare. De atunci și până astăzi, banca a trecut prin alte schimbări de brand, însă continuitatea juridică și portofoliul de credite în valută străină au rămas neschimbateAstăzi, First Bank deține o poziție importantă pe piața locală de credite, fiind una dintre băncile cu cele mai multe portofolii în franci elvețieni.Contractul analizat în proces, este reprezentativ pentru politica agresivă de creditare în valută străină promovată înainte de criza financiară. Banca și-a construit o parte semnificativă din portofoliu pe asemenea produse, care s-au dovedit ulterior problematice atât pentru clienți, cât și pentru stabilitatea sistemului bancar.Atacul creditorului: Judecătoria Cluj-NapocaArgumentele băncii, conform cărora comisionul era perceput pentru „amortizarea costurilor”, au fost respinse categoric. Aceste justificări nu se regăseau în contractul semnat între părți, iar instanța nu poate justifica clauzele contractuale prin explicații adăugate ulterior de bancă.În iunie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat o hotărâre care a confirmat suspiciunile consumatorului. Instanța a declarat nulitatea absolută a mai multor clauze din contractul de credit, constatând că acestea creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului.Contraatacul băncii: Tribunalul Comercial ClujFirst Bank nu a acceptat înfrângerea și a făcut apel, dezvoltând o strategie de apărare menită să minimizeze impactul financiar al deciziei.Principalul argument al băncii a fost că clauzele declarate abuzive sunt exceptate de la analiză în condițiile în care sunt exprimate într-un limbaj clar și reprezintă prețul contractului.Banca a susținut că dobânda bancară reprezintă prețul contractului de credit, motiv pentru care formula de calcul nu poate fi supusă cenzurii judecătorului. Prețul contractului nu se rezumă doar la dobândă, ci cuprinde toate costurile contractuale percepute ca urmare a serviciilor prestate.În privința dobânzii variabile, First Bank a dezvoltat o apărare tehnică: posibilitatea modificării marjei nu are caracter abuziv, fiind prevăzută expres în contract, într-un limbaj clar și condițonată de variația indicelui de referință. Banca a prezentat exemple concrete din evoluția contractului:  în 2009, valoarea indicelui s-a modificat, devenind 0,40 ppa, rezultând o diferență de 2,379 ppa, justificând majorarea marjei ca măsură de echilibrare.Pentru comisioanele contestate, banca a invocat jurisprudența europeană, argumentând că cerința privind transparența nu impune profesionistului să procedeze la o dare de seamă cu privire la toate activitățile concrete care se circumscriu unui serviciu prestat.Pentru comisionul de acordare, First Bank a susținut că contraprestația băncii rezultă din însăși clauza care impune plata acestuia, iar denumirea comisionului relevă fără echivoc ratiunea perceperii, activitatea de acordare a creditului.Decizia Tribunalului: un compromis care lasă întrebăriPe 9 mai 2025, Tribunalul Specializat Cluj a pronunțat o decizie care a modificat parțial sentința primei instanțe, admițând apelul băncii în privința majorității clauzelor contestate, dar menținând caracterul abuziv pentru clauzele privind dobânda variabilă.Singurele clauze menținute ca abuzive au fost cele care permit băncii modificarea dobânzii în mod discreţionar. Tribunalul a confirmat că revizuirea ratei dobânzii în funcție de voința băncii reprezintă o opțiune discreționară care poate fi exercitată fără criterii obiective.Paradoxal, Tribunalul a respins caracterul abuziv al articolelor care stabilesc cadrul general al dobânzii variabile, creând o situație juridică contradictorie în care unele aspecte ale aceleiași probleme sunt considerate legale, iar altele abuzive.Cine plătește și cât?Ca urmare a deciziei Tribunalului, First Bank va fi obligată să restituie doar sumele reprezentând dobânda contractuală peste nivelul inițial prevăzut în contract,  diferența față de dobânda calculată conform formulei LIBOR 3M + marja fixă de 4,3%.Consumatorul nu va primi înapoi comisionul de acordare de 1.700 CHF, sumele plătite ca comision de rambursare anticipată și nici eventualele comisioane de conversie.Această situație creează un precedent ambiguu: în timp ce dobânda în sine poate fi modificată abuziv de bancă, comisioanele conexe rămân valabile chiar și atunci când nu au o justificare economică clară.Cazul se află acum pe masa Curții de Apel Cluj, unde se va decide soarta finală a acestui litigiu de aproape 7 ani. Pentru Florea Emil, recursul reprezintă ultima oportunitate de a obține restituirea integrală a sumelor pe care le considera plătite în mod nejustificat.Întrebările care vor defini această ultimă etapă sunt fundamentale pentru întreg sistemul bancar românesc:Acest caz individual reflectă o problemă mult mai largă a sistemului financiar românesc. Conform statisticilor Băncii Naționale, peste 60% din creditele acordate în perioada 2005-2010 conțineau clauze similare cu cele din contractul domnului Florea. Milioane de români au fost expuși acelorași riscuri, iar mulți dintre ei continuă să plătească costurile unor contracte inechitabile.La aproape 17 ani de la semnarea contractului, Florea Emil continuă să lupte pentru dreptul la o creditare echitabilă. Cazul său demonstrează că sistemul judiciar românesc poate identifica problemele, dar soluționarea lor completă rămâne incertă.Recursul de la Curtea de Apel Cluj nu va decide doar soarta unui singur contract, ci va stabili principiile după care se vor evalua milioane de contracte similare din sistem..Pentru cetățeanul de rand, înțelegerea și negocierea clauzelor de credit rămâne o provocare majoră. Deciziile instanțelor vor avea un impact direct asupra modului în care contractele bancare vor fi concepute în viitor: mai transparente, mai echitabile pentru consumatori, sau păstrându-se un dezechilibru în favoarea instituțiilor financiare.