Comunicatele DNA, un pericol la integritatea cetățenilor! Cazul deputatului Ioan Oltean și propunerea avocatului Radu Chiriță

Direcția Națională Anticorupție se află la limita „inegalității de arme”, prin comunicatele oficiale care anunță atunci când funcționarii publici ai statului sunt cercetați penal sau trimiși în judecată. Autoritățile statului au resurse și canale instituționale necesare pentru a da comunicate publice, în timp ce persoana cercetată nu poate interveni legal pentru a-și proteja imaginea și drepturile. Drepturile Direcției Naționale Anticorupție de a publica informații de interes public sunt reglementate în prezent de patru articole de lege relevante: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Codul de procedură penală și Codul deontologic al magistraților și Ghidul Ministerului Public privind comunicarea publică. Articolul 285 Obiectul urmăririi penale – Codul de Procedură Penală: (2) „Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică”.  Codul deontologic al magistraților și Ghidul Ministerului Public privind comunicarea publică – cere procurorilor să fie discreți, să nu creeze impresia de vinovăție și să nu ofere detalii care pot afecta ancheta sau imaginea persoanelor. Capitolul 2 – Independenţa justiţiei – articolul 3: (2) „Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influențelor de orice natură”.Capitolul 3 – Promovarea supremației legii – articolul 8: „Judecătorii şi procurorii sunt obligați să respecte egalitatea cetățenilor în fața legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte şi să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare”. Una din problemele principale ale legislației românești, regăsită și în cazul de față, este aceea a formulărilor vagi, care încurajează subiectivitatea și caracterul interpretativ, creând așa-zisa „zonă gri a legislației”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a sancționat deja numeroase state pentru comunicate sau declarații publice ale procurorilor și miniștrilor – care sugerau vinovăția unei persoane înainte de hotărârea definitivă. Un exemplu concludent și recent, este cazul „Maslarova versus Bulgaria”. Controversa a avut loc în anul 2019, oferind un precedent european relevant: Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că declarațiile publice ale unui purtător de cuvânt al Parchetului General și ale unui membru al Parlamentului, făcute în legătură cu proceduri penale împotriva unui ministru, au încălcat prezumția de nevinovăție. Un aspect important de menționat este faptul că declarațiile au fost preluate și amplificate de către organele de presă. – rolul presei devenind, deci, și de mediator între cele două lumi. Acest precedent subliniază riscul unei „inegalități de arme” – autoritățile statului beneficiază de resursele și canalele instituționale necesare pentru a da comunicate publice, în timp ce persoana cercetată nu poate interveni pe fondul cauzei, pentru a-și proteja imaginea și drepturile. În România, situația este regăsită adesea în comunicatele DNA, unde detaliile despre funcționari publici cercetați sau judecați sunt făcute publice. Având în vedere contextul descris, înțelegem că analiza critică a formulărilor și a conținutului comunicatelor oficiale, rămâne responsabilitatea jurnaliștilor și a cetățenilor. Prezumția de nevinovăție poate fi protejată atât prin a urmări ceea ce se comunică, cât și prin modul în care se comunică informațiile. Termenul „inegalitate de arme” își are originile în jurisprudența CEDO și susține faptul că ambele părți (acuzare și apărare) trebuie să aibă aceleași posibilități (egale) de a-și susține cauza. Bineînțeles, CEDO nu interzice comunicarea publică a parchetelor, dar solicită formulări neutre – de exemplu, în loc de „a comis fapta”, instituțiilor le este sugerat să scrie: „este cercetat pentru suspiciunea rezonabilă că ar fi comis fapta”.De-a lungul anilor, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost sesizat cu privire la comunicate considerate „excesive”, o parte dintre ele fiind soluționate cu recomandări de prudență. Au existat și procese civile în care persoanele reclamate cereau daune morale, susținând că au fost prezentate public, pe nedrept, ca vinovate; aceste procese au fost rareori câștigate.În 2013, Direcția Națională Anticorupție anunța că a început urmărirea penală a lui Ioan Oltean – pe atunci președinte al PNL Bistrița-Năsăud și vicepreședinte al partidului la nivel național – pentru „folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată şi pentru favorizarea infractorului”. Potrivit DNA, Ioan Oltean era cercetat şi pentru favorizarea infractorului, procurorii susținând că, în seara de 22 martie 2012, ar fi anunţat două persoane că DNA urma să facă percheziții la domiciliile acestora, în cadrul unui dosar în care persoanele erau cercetate pentru fapte de corupție în raport cu proceduri de achiziție şi contracte derulate de Consiliul Județean Bistrița.12 septembrie 2013 – Nr. 783/VIII/3 – COMUNICAT„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus începerea urmăririi penale față de OLTEAN IOAN, președinte al organizației județene Bistrița – Năsăud a unui partid, vicepreședinte și fost secretar general al aceluiași partid, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de folosirea influenței sau autorității funcției de vicepreședinte/secretar general al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată și infracțiunea de favorizarea infractorului.Din rezoluția de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că există date și indicii temeinice potrivit cărora, în perioada 2010 – 2011, în calitate de președinte al organizației județene Bistrița – Năsăud a unui partid, de vicepreședinte (2001 – 2011), respectiv secretar general al aceluiași partid (mai 2011 – iunie 2012), învinuitul Ioan Oltean și-a exercitat influența asupra președintelui, respectiv asupra vicepreședintelui Consiliului Județean (CJ) Bistrița Năsăud, precum și asupra unor înalți demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului și Ministerul Economiei, în vederea adjudecării licitațiilor către anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primăriile conduse de primari din cadrul partidului din care învinuitul face parte.De asemenea, există indicii certe cu privire la săvârșirea, de către învinuitul Oltean Ioan, a infracțiunii de favorizare a infractorului în legătură cu fapte de corupție, în sensul că, în seara zilei de 22 martie 2012, a încunoștințat două persoane cu privire la faptul că a doua zi urmau a fi efectuate, de către Direcția Națională Anticorupție, percheziții la domiciliile acestora, într-un dosar penal în care erau cercetate pentru fapte de corupție în legătură cu procedurile de achiziție și contractele derulate de Consiliul Județean Bistrița.Învinuitului Oltean Ioan i s-au adus la cunoștință acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”. „Nu am să comentez ceea ce s-a făcut deja public, deși pot să vă spun, cu certitudine, în temeiul actului pus la dispoziție, că 99 la sută din faptele care sunt imputabile s-au petrecut în 2011, înainte să se dea acel comunicat, însă vreau să-mi exprim încrederea în instituțiile statului că vor face efectiv dreptate şi că nu va exista niciun fel de abuz… Vă asigur însă că, cel puțin prin prisma datelor pe care le avem în momentul acesta, nu mă simt vinovat față de niciuna dintre cele șase fapte enumerate în actul de sesizare şi de informare”, a declarat Ioan Oltean, în 2013. Fostul deputat Ioan Oltean, cu șase mandate în Parlamentul României, a fost anchetat după ce acuzația că ar fi primit un sac cu 600.000 de euro. Politicianul a atacat dur DNA-ul – Oltean susține că acțiunile instituției au provocat moartea soției lui și l-au supus pe el la „tortură psihică”. Dosarul a fost clasat în 2020 pe motiv că „fapta nu există sau nu e prevăzută de legea penală”. Din informațiile regăsite în dosarul lui Oltean, de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, extragem următoarele informații relevante: „În cei 7 ani cât a durat această tortură psihică, (Ioan Oltean – n.e.) a suferit prejudicii morale irecuperabile, având probleme de relaționare inclusiv cu membrii familiei, consecința cea mai gravă fiind decesul soției sale din luna martie a anului 2017, deces ce a survenit pe fondul imposibilității acesteia de a-și reveni din punct de vedere psihic în urma socului pe care l-a suferit în momentul în care a văzut la televizor că reclamantul a fost reținut pe scara avionului de către ofițerii DNA”.Anul trecut, Ioan Oltean a chemat în instanță Ministerul Finanțelor Publice și cere daune în valoare de 400.000 de euro.În decembrie 2023, Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins ca „inadmisibilă” acțiunea lui Ioan Oltean, împotriva statului român. Fostul deputat a contestat decizia. În 2024, Curtea de Apel Cluj (unde a fost trimis dosarul), „respinge ca nefondat apelul declarat de Oltean Ioan, precum şi de Statul Român prin MF prin AJFP Bistriţa-Năsăud împotriva sentinţei civile nr.1118/F din 19.12.2023 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud”. Radu Chiriță, profesor universitar în cadrul Facultății de Drept din Cluj-Napoca și apărătorul mai multor persoane celebre condamnate definitiv, s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cerând interzicerea totală a practicii adoptate de procurori, prin care anunță atunci când funcționarii publici ai statului sunt cercetați penal sau trimiși în judecată. În urmă cu câteva zile, avocatul a republicat, pe blogul personal, un comunicat de presă aparținând Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), în care instituția a expus o serie de principii teoretice de drept, lăudând conducerea lui Lia Savonea. Chiriță și-a expus părerea în legătură cu modul în care Consiliul ar trebui să procedeze: „Cred că CSM ar trebui să facă (mult) mai mult. În primul rând, să interzică rahaturile alea de comunicate de presă cu acuzaţii certe de vinovăţie. Alea distrug cariere şi vieţi ale unor oameni care sunt prezumaţi nevinovaţi şi care posibil să fie achitaţi”. În 2020, Chiriță a fost ales de Lia Savonea (care se afla atunci la conducerea CSM) și plătit cu 28.000 de lei pentru a pleda în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg și de a apăra Secția Specială în fața instanței europene. Printre cazurile mediatizate, acesta a fost avocatul ministrei Sorina Pintea și al fostului primar Baia Mare, Cătălin Cherecheș. A apărat mai multe persoane publice, judecate în dosare „instrumentate de procurorii DNA”, exemple fiind: președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu și fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu.Propunerea avocatului clujean pare, la prima vedere, a fi opusul situației actuale privind comunicatele DNA și raportul de forțe dintre acuzați și autorități. Aceasta poate, într-adevăr, îmbunătății etica instituțională, dar poate afecta totodată transparența instituțională, populația riscând să rămână dezinformată în legătură cu persoanele care o reprezintă, în cadrul instituțiilor publice.