Conflict de autoritate în Poliția Bistrița: comisar de la Investigații Criminale sancționat pentru că a respectat ordinele procurorului! Ce a decis instanța

Procesul a fost demarat în iulie 2022, iar în mai puțin de un an, respectiv în aprilie 2023, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat dreptate polițistului. Cum sentința nu a fost definitivă, IPJ BN și IGPR au mers mai departe la Curtea de Apel Cluj. Aici, dosarul a ajuns abia în luna mai 2024, iar cinci luni mai târziu, instanța superioară a dispus rejudecarea cauzei, întrucât tribunalul nu s-a pronunțat asupra unui aspect legat de “nesupunerea” ofiţerului. Drept urmare, dosarul s-a întors la Bistrița în octombrie 2024, iar după câteva termene, în ianuarie 2025, instanța a pronunțat noua sentință, prin care i s-a dat dreptate din nou ofițerului de poliție. Bineînțeles, IPJ și IGPR au atacat din nou sentința la Curtea de Apel Cluj, dar fără succes, fiindcă judecătorii au menținut sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud.A pus mâna rapid pe un infractor periculosTotul a început pe 8 decembrie 2021, când comisarul de poliție Petru Crețu a primit un dosar care viza un caz de agresiune sexuală comis de un tată împotriva fiicei sale de 10 ani și a fiicei vitrege de 12 ani.Dovedind un interes profesional deosebit și muncind inclusiv în timpul liber, în doar șapte zile, polițistul a reușit să descopere încă cinci infracțiuni conexe și a extins urmărirea penală pentru viol și corupere sexuală, a efectuat percheziții și a obținut arestarea preventivă a suspectului. Toate lucrările efectuate de polițist în dosar au fost confirmate procurorul de caz.La două zile după ce tatăl celor două minore a fost arestat preventiv, respectiv în data de 18 decembrie, un raport DGASPC a scos la iveală o mărturie șocantă a uneia dintre minore, cea în vârstă de 12 ani: aceasta ar fi fost legată de un copac și abuzată de un necunoscut în localitatea Lechința.Sesizarea din oficiu, minge de ping-pongReacționând imediat, pe 20 decembrie, ofițerul a întocmit un proces-verbal de sesizare din oficiu pentru lipsire de libertate și tentativă de viol. Din acest punct, documentul a devenit „minge de ping-pong” între Biroul de Investigații criminale și șeful Poliției Municipiului Bistrița, la acea vreme comisarul-șef Ioan Nicolae Moldovan.Astfel, după ce a întocmit procesul verbal de sesizare din oficiu, comisarul Crețu l-a înmânat șefului Biroului de Investigații Criminale, în vederea prezentării acestuia şefului Poliţiei municipiului bistrița. De asemenea, ofiţerul i-a adus la cunoştinţa aspectele sesizate şi procurorului de caz.După aproximativ 5 zile după, ofițerul este înștiințat de șeful său direct că șeful Poliției Municipiului Bistrița ar fi refuzat să semneze documentul, solicitând verbal date suplimentare despre autor, deși victima era un copil traumatizat care nu putea oferi detalii precise. Totuși, comisarul Crețu a fost de acord, întrucât era necesar ca minora să fie reaudiată cu privire la alte aspecte în dosarul penal iniţial.În 28 decembrie, din dispoziţia şefului de birou, ofiţerul s-a deplasat împreună cu alt polițist la un centru al DGASPC din oraşul Beclean unde se afla copila de 12 ani, și a audiat-o. Aceasta a oferit unele date suplimentare cu privire la autor fără a preciza însă nume, prenume, adresă sau măcar porecla, aspecte pe care ofiţerul i le-a adus la cunoştinţă imediat şefului biroului.O zi mai târziu, comisarul a întocmit un alt proces-verbal de sesizare din oficiu, identic cu primul, pe care l-a înmânat şefului biroului pentru a fi prezentat şefului Politiei Municipiului Bistrița pentru a dispune prin rezoluţie.A ascultat de ordinele procuroruluiDupă Anul Nou, respectiv pe 3 ianuarie 2023, comisarului Crețu i-a fost restituit din nou procesul-verbal de sesizare din oficiu de către şeful biroului care l-a informat că şeful Politiei Municipiului Bistrița a dispus verbal efectuarea de verificări, în sensul de a se deplasa personal împreună cu şeful biroului pe raza localităţii Lechinţa. Ofiţerul i-a comunicat şefului de birou că nu poate desfăşura alte activităţi în dosarul penal existent, în afară de cele dispuse de procurorul de caz şi că acesta nu este de acord ca poliţistul să se deplaseze în localitatea Lechinţa.Văzând că procesul-verbal este ignorat de conducere, la data de 3 ianuarie, ofițerul a decis să sară peste ierarhia verbală și a dus personal documentul la ofițerul de serviciu, l-a înregistrat în registrul de corespondență lăsându-l totodată la mapa ofiţerului de serviciu pentru a fi prezentat şefului Poliției, în vederea rezoluţionării. Ei bine și de data aceasta, comisarul șef Moldovan a dat din nou dispoziție șefului Biroului Investigații Criminale, nu în scris ci tot verbal, ca ofițerul Crețu să efectueze “verificări minime” la Lechința.În situația dată, comisarul Crețu s-a consultat cu procurorul de caz, care i-a comunicat să nu facă nicio activitate pe raza comunei Lechinţa.Drept urmare, invocând primatul legii și coordonarea procurorului în materie penală, comisarul Crețu a refuzat dispoziția șefului de poliție.Profesionalismul și cunoașterea legii l-au dus în fața comisiei de cercetare disciplinarăUrmare a refuzului ofițerului, comisarul șef Moldovan a întocmit un raport către inspectorul șef al IPJ Bistrița-Năsăud, comisarul șef Mihai Lupșa, și a fost declanșată cercetarea disciplinară a comisarului Petru Crețu, imputându-i-se faptul că a refuzat ordinele superiorilor și că nu a întocmit fișa de eveniment la data la care luase la cunoștință cu noile informații, ci abia mult mai târziu.După finalizarea cercetării disciplinare, comisarul Crețu a fost sancționat cu mustrare scrisă. Decizia de sancţionare a fost contestată de polițist la IGPR, însă fără succes.Ordinele procurorului, obligatorii și prioritareAstfel, ofițerul a decis să-și caute dreptatea în instanță.Iar instanța i-a dat dreptate, arătând că, potrivit legii, „Dispoziţiile date de procuror în legătură cu efectuarea actelor de cercetare penală sunt obligatorii şi prioritare pentru organul de cercetare, precum şi pentru alte organe ce au atribuţii prevăzute de lege în constatarea infracţiunilor. Organele ierarhic superioare ale poliţiei judiciare sau ale organelor de cercetare penală speciale nu pot da îndrumări sau dispoziţii privind cercetarea penal㔓Aşadar, în mod corect reclamantul a procedat la înaintarea procesului verbal în vederea înregistrării în registrul special şi repartizării cauzei organului de cercetare penală competent, fără a efectua verificări suplimentare pe raza localităţii Lechinţa, aspecte cu privire la care dispoziţiile procurorului de caz au fost clare.Restituirea pe cale administrativă a procesului verbal de sesizare din oficiu, pe motiv că nu ar îndeplini condiţiile de fond este contrară dispoziţiilor legale incidente, în contextul în care art. 294 Cod procedură penală prevede această măsură doar în situaţia plângerii sau a denunţului, nu şi în cazul sesizării din oficiu. Mai mult, alin. 4 al art. 4 din Normele metodologice privind înregistrarea, evidenţa unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităţilor dispuse organelor de poliţie de către procuror aprobate prin ordinul comun al Ministerului Afacerilor Interne cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr.56/12/C/2014, prevăd în mod limitativ situaţiile în care denunţul sau plângerea se restituie pe cale administrativă petiţionarului, respectiv, «nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară».Or, chiar şi în situaţia în care s-ar aprecia ca fiind aplicabile dispoziţiile referitoare la restituirea pe cale administrativă în cazul sesizării din oficiu, se observă că procesul verbal întocmit de reclamant conţine descrierea completă a faptelor sesizate dar şi încadrarea juridică a acestora, aspect necontestat de pârâţi. De altfel, procesul verbal de sesizare din oficiu a fost înregistrat ulterior, în aceeaşi formă în care fusese întocmit iniţial, aspect care confirmă faptul că actul de sesizare îndeplinea condiţiile de fond necesare înregistrării şi repartizării cauzei către organul de cercetare penală competent.Aşadar, sub acest aspect, nu se poate reţine săvârşirea cu vinovăţie a abaterii disciplinare prevăzute de dispoziţiile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.În ceea ce priveşte a doua faptă reţinută în sarcina reclamantului, respectiv omisiunea raportării de urgenţă a evenimentului, instanţa reţine că, din interpretarea prevederilor Ordinului MAI nr. S/61/2010, raportarea evenimentului către Centrul Operaţional din cadrul I.P.J. Bistrița-Năsăud revenea personalului din cadrul structurii competente să soluţioneze evenimentul, în speţă, Secţiei 3 Poliţie Rurală Lechinţa, căreia i-a fost repartizată cauza penală, şi nu reclamantului.