Consorțiul Studenților face glume cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca de 60.000 de lei

Când Primăria Cluj-Napoca a observat că Festivalul Internațional de Stand Up Comedy, organizat de Consorțiul Studenților, a generat profit de pe urma celor 60.000 de lei primiți ca finanțare „nerambursabilă”, a considerat că e momentul să urce pe scena instanței. Cu dosarul sub braț, municipalitatea a cerut banii înapoi (plus dobândă), fie pe motiv că s-au încălcat condițiile contractului, fie măcar ca plată nedatorată, pentru că, nu-i așa, niciun banc nu ar trebui să coste atât contribuabilul. Consorțiul, probabil la repetiții pentru o nouă ediție, nu a trimis nicio vorbă în apărarea sa. Tribunalul Cluj, jucând rol de arbitru între glumele administrative și cele studențești, a avut un răspuns apreciat de noi: atât timp cât contractul de finanțare a fost valabil și nu a fost anulat, banii au fost dați legal. Iar Primăria nu poate cere restituirea pur și simplu, nici măcar cu argumentul unei plăți nedatorate. Verdict: festivalul rămâne cu veniturile, administrația cu lecția că nu orice finanțare culturală îți iese pe plus la final.Când sesizezi după 7 aniPrimăria Cluj-Napoca a pierdut în instanță procesul prin care cerea înapoi 60.000 de lei acordați în 2015 pentru un festival de stand-up comedy care a fost mult mai profitabil decât se aștepta cineva. Însă, după o privire mai atentă la dosarul de judecată, cum poate o administrație să ceară restituirea unei finanțări după șapte ani de tăcere, când contractul nu a fost niciodată anulat?Camera de Conturi constatase încă din 2016 că Festivalul Internațional de Stand Up Comedy organizat de Consorțiul Studenților a generat un profit considerabil de peste 90.000 lei. Primăria a așteptat însă până în 2022 să trimită prima notificare, apoi încă un an să ajungă în tribunal cu cererea de restituire plus dobândă penalizatoare. Consorțiul Studenților nu a depus nicio apărare în proces și nu a răspuns în niciun fel pretențiilor aduse de municipalitate. Tribunalul Cluj a dat o lecție de drept administrativ: contractul nefiind desființat, banii au fost acordați legal, punct.Mai interesant este că această poveste se întâmplă în timp ce alte finanțări culturale cu probleme mult mai grave, precum cazul inițial Untold prin Federația Share, au beneficiat de un tratament administrativ mult mai înțelegător.Un festival cu succes garantatConsorțiul Studenților din Cluj-Napoca este o organizație care reprezintă interesele studenților clujeni. În 2015, aceștia au avut ideea să organizeze a doua ediție a festivalului de stand-up comedy și au scris un proiect pe care l-au trimis la Primărie pentru a obține finanțare. Festivalul Internațional de Stand Up Comedy nu a fost un eveniment fără impact. El a devenit cel mai mare festival de profil din România, cu mii de participanți și peste 70.000 de spectatori în primii șase ani, atrăgând artiști consacrați și public loial.Proiectul părea o inițiativă culturală rezonabilă pentru un oraș ca Clujul iar primăria s-a gândit că e o idee bună și a alocat 60.000 de lei din bugetul local, adică din banii contribuabililor. Banii aceștia nu erau un împrumut, ci o finanțare nerambursabilă. Traducere: organizatorii pot să-și acopere cheltuielile, dar nu au voie să facă profit din banii publici. Contractul semnat în iunie 2015 era destul de simplu: Primăria dă 60.000 lei care reprezentau aproape 90% din costurile estimate, iar Consorțiul se obligă să organizeze festivalul conform planului depus. Restul banilor, vreo 7.000 lei, trebuiau să vină din contribuția proprie a organizatorilor.Calculele care au stricat totulFestivalul s-a desfășurat și a fost un succes. Din vânzarea biletelor s-au strâns 96.705 lei, o sumă care arată că evenimentul a atras mult public. Aici începe să devină interesant pentru autorități. Când s-au adunat toate cifrele la final, s-a văzut că festivalul a costat în realitate 84.694 lei, nu 67.000 cât fusese estimat inițial. Din aceștia, 60.000 lei au venit de la Primărie și 24.694 lei din contribuția organizatorilor.Acum să vedem situația financiară: festivalul a generat venituri de 156.705 lei din două surse, biletele vândute plus finanțarea de la Primărie. Cheltuielile au fost de 84.694 lei. Diferența? Un profit net de aproximativ 72.000 lei. Cu alte cuvinte, mai mult decât întreaga sumă primită de la bugetul local.Camera de Conturi, care verifică cum se cheltuie banii publici, a făcut această descoperire în 2016: festivalul organizat cu bani nerambursabili pentru proiecte non-profit a generat profit substanțial. Conform Legii 350/2005, care reglementează finanțările nerambursabile din fondurile publice, astfel de fonduri nu se acordă pentru activități generatoare de profit.Iar acum întrebarea devine legitimă: de ce Primăria a așteptat șase ani să reacționeze la această problemă? Dacă în 2016 era clar că s-au încălcat condițiile contractului, de ce abia în 2022 s-a trezit să ceară banii înapoi?Procesul unei tăceriRăspunsul la această întrebare nu apare în dosarul de judecată, dar cronologia evenimentelor sugerează că administrația locală nu a considerat urgent să recupereze suma. Între timp, festivalul a continuat să se organizeze, să vândă bilete și să-și consolideze poziția pe piața de profil. Abia în octombrie 2022, Primăria Cluj-Napoca a solicitat Consorțiului Studenților să achite finanțarea considerată necuvenită, la care se adăugă dobânzile penalizatoare calculate de la data virării sumei până la data plății efective. Argumentul Primăriei era că s-a făcut o plată nedatorată. Consorțiul nu a răspuns la această solicitare. În noiembrie 2023, Primăria a depus cererea de chemare în judecată la Judecătoria Cluj-Napoca. Suma cerută nu mai era doar 60.000 lei, ci 102.979,32 lei: valoarea inițială plus dobânda legală penalizatoare de 42.979,32 lei, calculată până în ianuarie 2023.Argumentația Primăriei s-a bazat pe două idei. Prima: s-au încălcat prevederile contractuale prin efectuarea de activități generatoare de profit, deci se aplică răspunderea civilă contractuală. A doua, în caz că prima nu funcționează: s-a făcut o plată nedatorată, pentru că beneficiarul nu era îndreptățit să primească banii în condițiile în care avea intenția să facă profit. Din partea Consorțiului Studenților? Cum ziceam, tăcere completă.Procesul s-a desfășurat pe 19 martie 2025. Tribunalul Cluj a deliberat și a pronunțat sentința pe 2 aprilie 2025. Motivarea instanței a fost clară și, din punct de vedere juridic, impecabilă.În esență, Tribunalul le-a explicat celor de la Primărie că au semnat un contract, au plătit în baza acelui contract, contractul este valabil, deci plata este legală. Dacă au o problemă cu modul în care banii au fost folosiți, era treaba lor să verifice și să acționeze la timp, nu după șapte ani. Verdictul: cererea respinsă integral. Consorțiul Studenților rămâne cu profitul, Primăria cu lecția juridică și cu întrebarea care plutește în aer: dacă știau din 2016 că festivalul a făcut profit, de ce au așteptat până în 2022 să facă ceva în privința asta?Untold, o altfel de povesteRăspunsul la această întrebare devine și mai interesant când privim cum au fost tratate alte cazuri problematice de finanțare culturală în Cluj-Napoca. Pentru că, spre deosebire de Consorțiul Studenților, nu toate organizațiile au ajuns în instanță pentru banii primiți de la Primărie.Cazul cel mai cunoscut și mai controversat este începutul festivalului Untold, când organizarea era gestionată de Federația Share. Acolo nu vorbim despre profit dintr-o finanțare locală de 60.000 lei, ci despre probleme mult mai grave: falsificarea documentelor de cofinanțare necesare pentru obținerea fondurilor europene. Sumele implicate erau considerabil mai mari, iar acuzațiile aveau implicații penale.În cazul Federația Share, documentele au fost procesate de Primărie cu o lejeritate surprinzătoare pentru cine urmărește cu atenție dosarul. În unele acte administrative, organizația apare drept fundație, deși era federație. Când spațiul juridic ar fi trebuit să fie clar delimitat și verificat, s-a strecurat această confuzie de formă juridică.Mai mult, când problemele au ieșit la iveală și s-au constituit părți civile pentru recuperarea prejudiciului, procesul a fost mult mai complicat și mai întins în timp. Federația Share s-a desființat ulterior, complicând și mai mult recuperarea banilor. Vacanța judecătorească a întrerupt procedurile tocmai când dosarul avea nevoie de celeritate.Această comparație ridică întrebări legitime despre criteriile după care Primăria Cluj-Napoca decide să fie inflexibilă cu unii beneficiari ai finanțărilor publice și mai îngăduitoare cu alții. Un festival studențesc de stand-up comedy care face profit devine subiect de proces, în timp ce presupuse falsificări în fonduri europene beneficiază de abordări mai diplomatice.Cazul Consorțiului Studenților rămâne, în final, o lecție despre cum se poate pierde un proces nu pentru că nu ai dreptate în fond, ci pentru că nu urmezi procedurile corecte la timpul potrivit. Profitul festivalului era documentat din 2016, legea era clară, toate informațiile erau disponibile. Și cu toate acestea, reacția a venit cu șase ani întârziere și fără respectarea pașilor juridici necesari.