Continuăm analiza averilor din Consiliul Superior al Magistraturii, după ce am dezvăluit realitatea din spatele primilor 12 membrii: proprietăți declarate modest și depozite bancare impresionante, toate în contextul unei reforme contestate și al unei pensii de 11.000 de lei considerată „insuficientă”. Analizăm acum declarațiile ultimilor procurori, reprezentanților societății civile și, mai important, ale membrilor de drept , președinta ICCJ, Procurorul General și ministrul Justiției. Aceștia sunt oamenii care modelează reforma sistemului, care stabilesc regulile și care decid asupra privilegiilor, în timp ce România se confruntă cu presiuni economice majore. Ce ne spun cifrele despre cei care conduc justiția? Cum se reflectă realitatea economică în declarațiile celor care iau deciziile?După ce am trecut prin primele capitole ale acestei analize, realitatea din spatele Consiliului Superior al Magistraturii capătă contururi din ce în ce mai clare – și mai problematice.După o trecere atentă prin declarațiile de avere ale primilor 12 membri CSM, devine clar că “modestia financiară” e mai degrabă un exercițiu de imagine. Avem magistrați care susțin că stau „în chirie, ca noi”, dar afișează în conturi sume ce depășesc cu mult realitatea veniturilor oficiale: depozite de sute de mii și chiar milioane de euro. Astfel, discrepanța dintre discursul public, marcat de revendicarea unei pensii “insuficiente” de 11.000 lei, și realitatea numerelor din bancă devine cu atât mai flagrantă într-un context social dominat de scumpiri și facturi care sufocă cetățeanul de rând.Ceea ce reiese din aceste analize este un sistem al privilegiilor puse la adăpost: cupluri de magistrați care cumulează proprietăți și venituri duble, argumente nervoase împotriva reformelor pe fondul unor economii greu de justificat, și un pattern stabil care ilustrează ruptură între lumea CSM și realitatea economică a României. Rămâne de văzut dacă membrii de drept repetă acest tipar sau dacă apar excepții care pot schimba povestea.Vom începe cu ultimii doi procurori, Sîntion Mărioara-Cătălina și Bogdan Silviu Staicu.Doamna Sîntion și-a declarat, împreună cu soțul, la bunuri imobile un teren intravilan de 800 mp în Constanța, unde există și o casă de vacanță de 142 mp. A mai declarat 3 apartamente în București, unul de 61 mp, altul de 150 mp și ultimul de 131 mp, toate bunurile fiind achiziționate prin contract de vânzare-cumpărare.Raportat la bunuri imobile, doamna procuror are un VW fabricat în 2012.Un aspect interesant din declarațiile membrilor CSM este cel al activelor financiare. Aici putem vedea cum doamna procuror are conturi la 3 bănci diferite. La Alpha Bank are două depozite bancare în valoare de peste 275.500 RON și un cont curent de 23.000 RON. Mai are câte un cont curent la CEC Bank și la OTP Bank. Totalul depozitelor și conturilor curente ale doamnei Sîntion este de 467.600 RON.Trecând la datorii, are 3, dintre care una este scadentă în 2043, având un total de peste un milion de RON. Ultimele două datorii sunt la Alpha Bank și Credit Europe Bank, ambele scadente în 2028, având un total de 84.000 RON. Rămâne de reflectat cum ar fi viața cetățeanului de rând cu asemenea împrumuturi.La capitolul venituri, observăm și situația familială a doamnei procuror, care are doi copii, aceștia beneficiind de pensii de întreținere. Venitul total al familiei Sîntion este de peste 840.000 RON. Dacă excludem sumele atribuite copiilor, tot rămânem cu peste 617.000 RON, adică echivalentul lunar a 51.471 RON.Staicu Bogdan Silviu, membru CSM și procuror, își declară 3 terenuri, dintre care două provin dintr-o moștenire. Primul teren este unul forestier, din județul Olt, din care cota-parte este ¼ din totalul de 1 ha; al doilea, din același județ, este un teren agricol de 20.754 mp, deținut integral de domnul procuror. Mai are, așadar, un teren intravilan de 489 mp, obținut prin contract de vânzare-cumpărare.Raportat la clădiri, domnul Staicu deține o casă de locuit, construită pe terenul intravilan deținut, de 113 mp, în Olt. Tot în acest județ, a mai primit un apartament în moștenire, de 70 mp, cota-parte fiind de 3/8. La autoturisme, domnul procuror deține o Toyota fabricată în 2022.Trecând la active financiare, observăm existența unei singure bănci, BCR, unde există un cont curent de 575.434 RON și altul de 6.293 euro. Referitor la plasamente, domnul procuror are, la Ministerul Finanțelor, 101 hârtii de valoare deținute, adică investiții financiare în titluri emise sau administrate, „investiții” care însumează 106.246 euro.Iar acum, la capitolul venituri, Staicu adună peste 597.000 RON, dintre care doar 82.924 RON pentru diurne. Domnul procuror ar avea, deci, peste 50.000 RON lunar.Reprezentanții societății civile și averea lorMihalcea Fanel, membru CSM și reprezentant al societății civile, alege să nu își declare niciun teren. În schimb, la clădiri, își declară, împreună cu soția, un apartament în județul Brăila, de 52 mp, și încă unul, obținut prin moștenire, în același județ, având 36 mp.Compensând lipsa terenurilor, domnul reprezentant își declară 3 autoturisme, cel mai vechi fiind un BMW 530D, din 2013. Mai are un Porsche din 2016 și un Range Rover Evoque din 2015.Raportat la conturi bancare, Mihalcea a ales să-și depună banii la BRD, în două depozite bancare și un cont curent, toate având un total de peste un milion de RON.Fără credite sau datorii, domnul Fanel și soția lui au un venit de peste 890.000 RON. Ce ne captivează foarte tare aici ține de pensia primită de ambii soți. Domnul a primit pentru anul 2024 de la Ministerul Public 328.704 RON, iar pentru diurnă, 107.732 RON. Astfel, doar domnul Mihalcea, din pensie, indemnizații și salariul de la CSM, ar face undeva la peste 70.000 RON lunar. Nu există cuvinte suficiente pentru a descrie această situație.Sas Ioan, membru CSM și reprezentant al societății civile, declară deținerea a 17 terenuri, da, ați auzit bine. 9 dintre aceste terenuri sunt moștenite și se află în Maramureș, având un total de 59.202 mp. Celelalte 8 terenuri sunt obținute prin contracte de vânzare-cumpărare, tot în județul Maramureș, având un total de 21.511 mp. Astfel, domnul Sas a declarat deținerea a 8 hectare de terenuri, clasându-se în topul membrilor în ceea ce privește deținerea de terenuri.Raportat la clădiri, familia Sas deține în Maramureș o casă de locuit de 180 mp, construită de ei, cât și spații comerciale de 103 mp, obținute prin contract de vânzare-cumpărare. Uitându-ne la autoturisme, putem remarca în sfârșit modestia. Familia deține un Mini Cooper din 2007.Raportat la active financiare, domnul Sas are la BT un cont curent de 204.392 RON. Iar în ceea ce privește veniturile, familia câștigă aproximativ 664.000 RON lunar, doar domnul Sas făcând echivalentul a 46.845 RON pe lună. Remarcăm cum suma de 181.014 RON este primită din diurne și alocație pentru locuință.Membrii de drept și averea lorCorbu Corina Alina, membru CSM și președintă la Înalta Curte de Casație și Justiție, declară la bunuri imobile deținerea a două terenuri în județul Vaslui, ambele prin moștenire. Primul teren este agricol și deținut integral de doamna președintă, iar al doilea este intravilan și împărțit cu familia. Tot prin moștenire are și două clădiri, ambele împărțite cu familia, având 155 mp și 80 mp.Raportat la clădiri, doamna Corbu mai declară că deține un apartament în București, de 56 mp, obținut prin contract de vânzare-cumpărare. Trecând la bunuri mobile, la autoturisme, doamna își declară un Nissan Juke din anul 2018; la bunuri sub formă de bijuterii, doamna președintă declară echivalentul a 40.000 euro.La active financiare, doamna Corbu își declară 4 depozite și două conturi curente la BT, toate având suma de 221.197 euro.Raportat la venituri, totalul încasat de doamna președintă este de 1.412.311 RON, dintre care a primit pentru contribuție pilon II, de la NN Fond de Pensii Private, 305.934 RON, iar drept despăgubiri din partea Ministerului Finanțelor Publice, 200.000 RON.Florenta Alex Florin, membru CSM și procuror general, își declară împreună cu soția două terenuri intravilane, primul în Sibiu, de 299 mp, unde are și un apartament de 77 mp, și al doilea în Caraș-Severin, de 3.057 mp, având și aici o casă de vacanță de 95 mp, toate obținute prin contracte de vânzare-cumpărare. La bunuri imobile declară un Hyundai IX35 fabricat în 2014.Uitându-ne la activele financiare, domnul procuror are cont la 2 bănci. La Unicredit Bank are 7 conturi curente, toate cu suma de 694.998 RON. Mai are un cont curent și un depozit bancar la BT, ambele cu valoarea de 249.824 RON. În plus, are două fonduri de investiții tot la BT, unul de 22.436 euro și altul de 234.670 RON.Raportat la plasamente și împrumuturi acordate, domnul procuror general a acordat un împrumut în nume personal în valoare de 47.000 de euro și deține 400 hârtii de valoare, având totalul de 40.000 euro.Pentru venituri, domnul Florenta câștigă anual 477.774 RON, în timp ce doamna Florenta câștigă 488.952 RON. Observăm aici că și doamna, la rândul ei, primește salariul atât de la Curtea de Apel Timișoara, cât și de la CSM, având atât diurnă, spor salarial, cât și salarii restante în plus față de salariul normal, deși aceasta nu figurează ca fiind membră CSM.Marinescu Radu, membru CSM, ministru al Justiției și deputat, nu își declară niciun teren. La clădiri, declară două apartamente, ambele în Dolj. Primul este obținut prin moștenire, având 75 mp, iar al doilea este cumpărat, având 88 mp. La bunuri mobile își declară un Mercedes-Benz din anul 2022.Acum, la active financiare, conturi la 3 bănci diferite: la ING Bank are 2 conturi curente și două depozite bancare, toate însumând 45.995 RON; la BRD are trei conturi curente, în valoare de 85.192 RON; iar la Revolut are un cont curent cu 5.007 RON.La datorii, domnul ministru declară un credit făcut la Unicredit, scadent în 2027, în valoare de 55.166 euro. Iar la cadouri, primul care a îndrăznit să declare, vedem cum domnul Marinescu i-a făcut două cadouri soției, ambele cu totalul de peste 28.000 de euro.Raportat la venituri, domnul Marinescu face anual 657.233 RON, la care se adaugă și peste 40.000 RON câștigați de soție. Ce ne pare interesant este faptul că domnul ministru are 5 salarii diferite, dar niciunul de la CSM.După trei episoade dedicate averii, pensiilor și sistemului privilegiilor magistraturii, nu mai rămâne decât o întrebare, atât de mare încât nu mai încape nici în declarațiile de avere: câtă reformă poate suporta un sistem construit pe excepții și cât de mult adevăr suntem dispuși, ca societate, să suportăm privind la aceste cifre?