„Cu ce îți dau ei aici nu te recuperezi”. Pacienții resping mesele din spitale și aleg livrările prin aplicații, riscând sănătatea și generând risipă

La Spitalul Universitar Gregorio Marañón, Carlos, pacient oncologic aflat sub observație, refuză mâncarea oferită de unitatea medicală. Partenera lui, Julia, povestește că preparatele arătau neapetisant și au ajuns direct la gunoi. În schimb, cei doi au comandat prin Glovo un meniu mai pe gustul lor. Cazul lor nu este singular: fenomenul câștigă teren în toate spitalele din capitala Spaniei.Un raport al Societății Spaniole de Sănătate Publică arată că aproximativ 35% din hrana servită în spitalele lumii este irosită, pacienții aruncând în medie aproape un kilogram de mâncare zilnic.Deși regulile spitalelor din Madrid nu interzic aducerea de alimente din exterior, oficialii din sănătate avertizează că acestea ajung, în realitate, la pacienți, punând în pericol dietele prescrise de medici. Ministerul Sănătății subliniază că pacienții recent operați sau cei aflați în tratamente oncologice au nevoie de un regim strict, personalizat.Dacă în trecut rudele aduceau de acasă mâncarea dorită de bolnavi, astăzi livratorii au preluat acest rol. Jaime, proaspăt externat după o operație, povestește că prietenii au început să îi aducă băuturi, de la Cola la bere fără alcool. La rândul său, Jeromo González, internat timp de jumătate de an, își amintește cum familia îi suplimenta mesele cu mâncare proprie, deoarece legumele spitalului erau greu de mestecat. Fiica sa, Kelly, rezumă experiența cu ironie: „Cu ce îți dau ei aici nu te recuperezi.”Conform autorităților, în spitalele din Madrid se pregătesc zilnic peste 50 de meniuri diferite, în funcție de diete. Diferențele sunt însă minore: tipul de pâine la micul dejun, aroma iaurtului sau tipul de desert. De pildă, Spitalul Ramón y Cajal oferă cinci tipuri de desert: gelatină, cremă de caramel, iaurt, compot de mere și înghețată. Unii pacienți pot alege dintr-un număr limitat de  opțiuni, dar majoritatea primesc meniul stabilit de dieteticieni.Plângerile legate de calitatea mâncării sunt o situație obișnuită în toate cele patru mari spitale publice din Madrid: La Paz, Ramón y Cajal, Gregorio Marañón și 12 de Octubre. Toate au bucătării proprii, nu externalizează serviciul. În La Paz, de exemplu, 300 de persoane gătesc zilnic peste 4.000 de tăvi, distribuite între mic dejun, prânz, gustare și cină. Tot ce rămâne se aruncă, conform reglementărilor sanitare privind gestionarea deșeurilor. „Nu știm ce se întâmplă cu alimentele odată ce părăsesc bucătăria, așa că tot ce revine se aruncă, chiar dacă e neatins”, explică Mar Robles, asistent de bucătar în Spitalul 12 de Octubre.Astfel ajung la gunoi chiar și pachete de biscuiți nedesfăcute sau mâncarea gătită în oale mari. Alteori, se pregătesc mai multe tăvi decât e nevoie, pentru că bucătăria nu primește la timp informații despre pacienți externați ori cei puși la regim de post pentru analize.Mâncarea aruncată înseamnă bani pierduți. Principalele spitale publice din capitala spaniolă cheltuie între 2 și 4 milioane de euro anual pe alimentație, conform Portalului de Achiziții al Comunității Madrid. Este însă dificil de calculat impactul risipei, deoarece numărul pacienților și dietele lor variază.Între timp, mirosul de piure din tăvile pacienților se amestecă pe holuri cu aroma hamburgerilor aduși de Glovo. Curierii confirmă că spitalele sunt destinații frecvente, atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. Totuși, nu toți acceptă aceste comenzi, pentru că sunt complicate. „De multe ori trebuie să cauți camera pacientului și pierzi mult timp”, spune Raynold. Uneori, recepția nu îi lasă să intre: „Spun că trebuie să vină clientul jos, pentru că noi venim de pe stradă și aducem microbi din exterior”.Sursa: G4FoodCitește și: