Cu licitații pentru lucrări anulate pe bandă rulantă, primarii din rural insistă pe centralele pe biomasă

Săptămâna trecută, Primăria Ilva Mică a lansat o licitație publică pentru construirea unei centrale pe biomasă, care să asigure încălzirea și curentul în clădirile care țin de instituție. Contractul trece de 8 milioane de lei.Ideea este veche, studiul de fezabilitate fiind întocmit în urmă aproape 10 ani (anul 2016) și revizuit în anul 2021. Potrivit studiului de fezabilitate, cazanul binder pe tocătură deja existent și funcțional din 2007, care asigură energia termică pentru clădirile în care își desfășoară activitatea Primăria, Școala, Grădinița și Sala de Sport, toate situate în zona centrală a localității, are un randament al arderii de doar 32%, foarte mic în comparație cu capacitatea cazanului.Cazanele și sobele care alimentează restul clădirilor din localitate: dispensarul uman, primăria veche, școala 2 , centrul de informare turistică, situate la distanță față de centrul localității au randamente acceptabile. Centrala respectivă este amplasată în incinta căminului cultural și a fost pusă în funcțiune în anul 2010.„Având un sistem descentralizat, utilizând materii prime diferite (lemn de foc, tocătură), compus din echipamente a căror durată de viață este la limită (uzate moral, cu o vechime de peste 10 ani de la darea în funcțiune), randamentul general al sistemului a început să scadă semnificativ, în paralel cu creșterea cheltuielilor de exploatare”, se prezintă situația în studiul de fezabilitate al proiectului.150.000 de lei dădea Primăria Ilva Mică pe încălzire acum 10 aniAcum aproape 10 ani, Primăria Ilva Mică plătea în jur de 150.000 de lei pentru întreținerea celor două centrale și materia primă. Cel mai mult „mânca” centrala Binder de 300 de kW, care consuma, într-un an 935 de tone de materie primă. Cu tot cu întreținere, centrala „mânca ” 144.272 de lei/anual. Cealaltă centrală de 80 kW pusă în funcțiune în 2010, consuma anual 28 de tone de materie primă, iar costurile ajungeau la 8000 de lei.Centrala pe biomasă luată în calcul de autoritățile locale ar trebui să asigure căldura pentru 6 clădiri, situate în apropiere. Este vorba despre sediul primăriei, remiza PSI, școala 1, grădinița, sala de sport și căminul cultural.„Costurile sunt mari, iar pentru a asigura confortul termic se consumă o cantitate mare de lemne de foc, ceea ce înseamnă că sistemul este deja unul costisitor, din perspectiva costurilor de exploatare. Per ansamblu de clădiri, consumul actual de materie primă necesară asigurării energiei termice este de 963,7 tone/an, costurile cu materia primă și întreținerea sunt de 152.272 lei/an, iar consumul de energie electrică (atât pentru clădiri, cât și pentru iluminatul public) este de 263.469 kWh/an, însemnând 133.316 lei/an”, justifică investiția autoritățile locale, referindu-se la cheltuieli la nivelul anului 2016, care cel mai probabil s-au dublat de atunci, cel puțin.Centrala pe biomasă pe care vrea să construiască Primăria Ilva Mică ar urma să folosească resturi din silvicultură: coajă, rumeguș, așchii rezultate din prelucrare, capete, resturi de lemn, rezultate în urma prelucrării sau reciclării materialului lemnos. Aceasta ar avea nevoie de 260-270 de tone/anual, în funcție de tehnologia utilizată.„Acestea pot fi cu ușurință procurată din: 4.406 metri cubi/an produse secundare de la Ocolul Silvic, deșeuri din agricultură sau din activitățile de prelucrare a lemnului desfășurat de agenții economici din zonă”, se mai arată în studiul de fezabilitate.Primăria Ilva Mică vrea ca centrala de biomasă să asigure și căldura, dar și electricitatea în cele 6 clădiri. Pentru energia termică ar fi nevoie de aproape 800 de MWh/an, iar pentru energia electrică 263 MWh/an, în total 1058 Mwh/an. Centrala ar urma să aibă un randament al arderii de 91%. Instalația ar trebui să funcționeze 4.700 de ore pe an.Licitațiile pentru centralele pe biomasă, anulate pe bandă rulantă!Primăria Ilva Mică își încearcă norocul pentru a doua oară cu această investiție. Prima licitație a fost organizată în anul 2022. Ce-i drept, valoarea contractului era considerabil mai mică: 5,4 milioane de lei.Și Primăria Târlișua are în plan sau avea în plan o astfel de investiție, organizând 5 licitații pentru lucrări din anul 2021 până în toamna anului 2023, când a fost anulată ultima licitație. Valoarea contractului a crescut, din 2021 și până în 2023, de la 7 milioane de lei, la 10,3 milioane de lei.Astfel de proiecte plănuiau nu doar Ilva Mică și Târlișua, ci și Ilva Mare, Maieru, Telciu și Lunca Ilvei, dar și primăria orașului-stațiune Sângeorz-Băi. Se pare că licitațiile au fost anulate din cauza faptului că nu s-au prezentat firmele la licitație.Și Primăria Maieru a încercat de 3 ori să atribuie contractul pentru proiectarea și execuția centralei pe biomasă, valoarea contractului fiind de 12 milioane de lei. De fiecare dată, licitația a fost anulată, pentru că nu a fost depusă nicio ofertă.Primăria orașului-stațiune Sângeorz-Băi a estimat lucrările de proiectare și execuție a centralei pe biomasă la aproximativ 13 milioane de lei. Și Primăria Sângeorz-Băi a fost nevoită să anuleze procedura de licitație de două ori.În 2022, primarul comunei Maieru, Vasile Borș, primul din Bistrița-Năsăud care a depus un astfel de proiect pe fonduri europene, explica de ce nu prezintă interes aceste licitații pentru firme. Susținea că tehnologia prevăzută în proiect este…depășită.Cu alte cuvinte, de la întocmirea studiului de fezabilitate, prin 2016, cam atunci au făcut toate autoritățile locale proiectele, și până la licitațiile propriu zise au trecut niște ani, iar tehnologia ajungea să fie depășită. Acesta spunea că problema a fost sesizată la Ministerul Fondurilor Europene, care finanța proiectele care le-a recomandat primarilor să schimbe tehnologia, dar să se încadreze în sumele din proiect, lucru greu de făcut.Cele 7 proiecte din Bistrița-Năsăud care au vizat construirea de centrale pe biomasă au fost depuse pe POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) și avut o valoarea totală de peste 100 de milioane de lei, din care cofinanțarea reprezintă 85%. Deocamdată, doar Primăria Ilva Mică a mai insistat cu licitația pentru identificarea unei firme care să se ocupe de aceste lucrări.