Curtea de Apel Cluj blochează pesticidele toxice, în ciuda presiunilor economice și ale intereselor japoneze

Hotărârile instanțelor au demonstrat că pesticidele interzise în UE rămân interzise și în România, indiferent de presiunile economice sau de interesele unor companii internaționale implicate în distribuția acestora.În spatele acestor afaceri se află entități japoneze cu legături directe în România, precum Sumitomo Corporation, activă prin Sumi Agro Europe și subsidiara Summit Agro România, precum și prin companiile Alchimex SA și Alcedo SRL. Aceste firme controlează distribuția pesticidelor neonicotinoide pe piața românească, iar conducerile lor sunt interconectate prin administratori japonezi precum Takeshi Yoda, Hironori Miyazaki și Tomoyuki Yoden. Naturevo SRL, de asemenea deținută de Alcedo SRL, completează rețeaua de control, formând un pol economic și decizional semnificativ în sectorul agrochimic. Această structură ridică întrebări serioase despre modul în care interesele globale ale companiilor japoneze influențează deciziile publice și utilizarea pesticidelor interzise, în contextul în care 89% dintre români resping alimentele tratate cu substanțe toxice.Curtea de Apel Cluj dă cu flit pesticidelor interziseÎn data de 18 martie 2025, Curtea de Apel Cluj a pronunțat Sentința Civilă nr. 131/2025, în dosarul aflat pe rolul instanței privind suspendarea autorizațiilor pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide în România. Reclamantele în cauză au fost Federația Asociațiilor Apicole din România și Asociația Eco Ruralis – În Sprijinul Fermierilor Ecologici și Tradiționali, iar pârâți au fost Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și mai multe asociații ale fermierilor și cooperative agricole, printre care UNCSV, LAPAR, Pro Agro și AFF.Cauza viza suspendarea executării autorizațiilor nr. 16895, 16896 și 16897, emise pe 5 decembrie 2024 pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui cu produsele Cruiser 350 FS, Nuprid AL 600 FS și Picus 600 FS, autorizații emise în baza art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind produsele de protecție a plantelor, pe motiv de urgență.Reclamantele au argumentat că, deși aceste autorizații sunt nominal temporare, valabile 120 de zile, prin emiterea repetată anuală, ele au căpătat caracter permanent, contrar spiritului normativ european care limitează folosirea acestor substanțe. În sprijinul afirmațiilor, au prezentat date oficiale care arată că între 2014 și 2025 MADR a emis cel puțin 57 de autorizații de urgență pentru pesticide din clasa neonicotinoidelor.De asemenea, au invocat decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) C-162/21 din 19 ianuarie 2023, care interzice statelor membre să autorizeze tratamente cu semințe ce folosesc produse fitosanitare deja interzise la nivel european. MADR, susțineau reclamantele, a ignorat această decizie, încălcând astfel art. 4 alin. 3 din Tratatul Uniunii Europene și normele privind protecția mediului.Curtea a decis suspendarea executării celor trei autorizații, până la soluționarea definitivă a cauzei, reprezentând o victorie importantă pentru protecția mediului și apicultori.Asociațiile de mediu acuză MADR de ignorarea dreptului la un mediu sănătos În cadrul procesului privind autorizațiile pentru pesticidele neonicotinoide, reclamantele – Federația Asociațiilor Apicole din România și Asociația Eco Ruralis – au susținut că respingerea cererii lor ar încălca dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și le-ar paraliza capacitatea de a-și exercita atribuțiile statutare.Aceste organizații reprezintă fermeri mici și mijlocii care practică agricultura tradițională și ecologică, precum și apicultori – sectoare direct afectate de poluarea cu neonicotinoide. Reclamantele au arătat că impactul acestor substanțe asupra albinelor și altor insecte polenizatoare este recunoscut oficial, inclusiv în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/784, privind substanța activă clotianidin.Prejudiciul iminent invocat de reclamante provine din faptul că perioada martie-aprilie, în care se desfășoară însămânțările de primăvară pentru porumb și floarea-soarelui, coincide cu aplicarea pesticidelor vizate de autorizațiile atacate.În argumentarea necesității suspendării actelor administrative, reclamantele au menționat că aplicarea acestora ar putea genera consecințe greu de remediat, precum construcții care ar necesita ulterior demolare, dacă autorizațiile ar fi anulate ulterior.Instanța a mai fost sesizată cu cereri de intervenție din partea unor organizații agricole – UNCSV, LAPAR, Pro Agro și AFF – care au cerut admiterea intervențiilor lor și respingerea cererii de suspendare, invocând interesul lor legat de Alianța pentru Agricultură și Cooperare și solicitările depuse anterior la MADR pentru autorizarea tratamentelor.MADR, la rândul său, a contestat competența teritorială a instanței și calitatea procesuală activă a reclamantelor, argumentând că acestea sunt persoane juridice fără scop patrimonial și că interesul lor legitim trebuie analizat în raport cu statutul și obiectul activității. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin Decizia nr. 8/2020 că asociațiile pot invoca interesul legitim public doar subsidiar față de interesul legitim privat, direct legat de actul administrativ contestat.Argumentele MADRMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a susținut în fața instanței că autorizațiile de urgență pentru utilizarea neonicotinoidelor nu dobândesc un caracter permanent, contrar susținerilor reclamantelor. Pârâtul a mai argumentat că afirmațiile privind efectele dăunătoare ale substanțelor asupra albinelor și mediului nu au fost dovedite și că regulile stabilite prin autorizații sunt conforme art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, care permite statelor membre să aprobe temporar utilizarea unor produse fitosanitare în situații de urgență.Autorizațiile contestate vizau tratamente pentru semințele de porumb și floarea-soarelui, aplicabile exclusiv pe suprafețele puternic afectate de dăunători și realizate numai de prestatori autorizați. Ministerul a precizat că apicultorii au acces la informații despre zonele unde se fac tratamente, putând astfel să le evite. Totodată, comercializarea și utilizarea produselor se face în conformitate cu legislația privind protecția durabilă a plantelor, iar autorizațiile conțin reguli speciale, aplicabile în anumite condiții.MADR a subliniat că autorizațiile se bazează pe evaluări tehnice ale Autorității Naționale Fitosanitare și au drept scop protejarea culturilor agricole din România, unde porumbul și floarea-soarelui acoperă aproximativ 3 milioane de hectare dintr-un total de 7 milioane. Oficialii au explicat că tratamentele cu neonicotinoide reprezintă ultima soluție eficientă împotriva dăunătorilor de sol, fiind folosite și în alte țări, cum ar fi Ucraina.Referitor la legalitatea autorizațiilor, MADR a invocat prevederile art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, care permite derogări temporare atunci când sănătatea plantelor este amenințată de dăunători. Autorizațiile se bazează pe cercetări agricole realizate între 2018 și 2022 și urmăresc un echilibru între securitatea alimentară și protecția polenizatorilor, prin Codul de conduită al utilizatorului profesionist de produse fitosanitare, emis în 2023.Afacerea pesticidelor interzise în România, miza economică și influența japonezăÎn spatele derogărilor succesive acordate de statul român pentru folosirea neonicotinoidelor — pesticide interzise de Uniunea Europeană încă din 2018 — se află nu doar companii românești, ci și grupuri japoneze de calibru mondial. Printre acestea se numără Sumitomo Corporation, prezentă pe piața românească prin asocierea cu Alchimex și Alcedo, lideri în fabricarea de substanțe chimice pentru agricultură.Deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins cererea Ministerului Agriculturii și a unor entități private de suspendare a efectelor hotărârii Curții de Apel Cluj din 18 martie 2025, confirmând astfel că pesticidele neonicotinoide rămân interzise, miza economică a acestor substanțe este clară și transnațională.Sumitomo Corporation, înființată în 1919, este unul dintre cei mai mari comercianți generali din Japonia și este prezentă pe piața românească prin subsidiara Summit Agro România, parte din rețeaua Sumi Agro Europe. De peste două decenii, subsidiara furnizează produse pentru protecția plantelor, inclusiv substanțe controversate precum neonicotinoidele, în ciuda restricțiilor europene.Clothianidin, un neonicotinoid interzis în UE pentru utilizare în aer liber, este distribuit în România prin rețelele Alchimex SA și Alcedo SRL, companii cu administratori japonezi și cu implicarea directă a Sumitomo Corporation. Derogările anuale acordate de Ministerul Agriculturii pentru aceste substanțe ridică semne de întrebare privind modul în care interesele comerciale influențează deciziile publice.Alchimex SA, Alcedo SRL și Naturevo SRL formează o rețea interconectată, cu conducere și acționariat comun, controlată indirect de capitalul japonez. În 2023, Alchimex SA a înregistrat o cifră de afaceri de peste 18 milioane lei, Alcedo SRL peste 122 milioane lei, iar Naturevo SRL peste 35 milioane lei, evidențiind astfel importanța economică a acestui pol de companii.Controlul capitalului de către Sumitomo sugerează o influență consolidată asupra practicilor privind pesticidele în România, ridicând întrebări legate de intersectarea intereselor comerciale internaționale cu deciziile de reglementare internă.Sumitomo Corporation, prin Sumitomo Chemical, se află în centrul unor controverse internaționale privind utilizarea clothianidinei și altor neonicotinoide. În 2018, Comisia Europeană a restricționat utilizarea acestor substanțe pentru protecția albinelor, permițându-le doar în sere permanente. Compania a contestat decizia, susținând că evaluările riscurilor sunt exagerate.Studii recente evidențiază efectele neonicotinoidelor asupra ecosistemelor acvatice și polenizatorilor. În Japonia, utilizarea acestor substanțe a coincis cu scăderea cu 83% a biomasei zooplanctonului, provocând colapsul unor specii de pești exploatate comercial. Alte cercetări arată că aceste insecticide afectează lanțurile trofice și vertebratele, generând efecte indirecte asupra ecosistemelor.