Doi producători cu vechime dau sute de oameni afară, de mărțișor. Povestea unor insolvențe „anunțate” de ani buni

Într-un comunicat de presă, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud anunță că sute de oameni își vor pierde locul de muncă. Este vorba despre oameni cu calificare, fără, dar și ingineri și personal TESA.„În luna ianuarie 2026, doi agenți economici au notificat AJOFM Bistrița-Năsăud intenția de a aplica măsuri de concediere colectivă. Un agent economic cu domeniul principal de activitate în tratarea și acoperirea metalelor a anunțat disponibilizarea colectivă a unei părți din personal, ca urmare a dificultăților economico-financiare generate de deschiderea procedurii de insolvență, restrângerea activității și necesitatea reducerii cheltuielilor de personal. Este vorna de 90 de salariați, dintr-un total de 179 de salariați. Persoanele afectate provin din categoriile personal de execuție, personal operativ și personal TESA.De asemenea, un agent economic care își desfășoară activitatea în domeniul fabricării altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule a notificat AJOFM Bistrița-Năsăud intenția de a recurge la concedieri colective, pe fondul unor probleme financiare grave ale societății. Vor fi afectați 250 de salariați, dintr-un total de 1538. Personalul vizat aparține categoriilor muncitori direcți, muncitori indirecți și personal TESA”, se arată în comunicatul AJOFM.Este vorba despre Betak, producător care rezistă pe piața bistrițeană din 1993, fiind una dintre cele mai vechi firme din Bistrița și RAAL, care de asemenea are câteva decenii pe piața bistrițeană.Betak și-a cerut insolvența, după ce a adunat datorii de 62,5 mil. leiÎn ultima lună din 2025, Betak și-a cerut insolvența, strâns cu ușa de creditori, după cum a scris și Gazeta de Bistrița. Datoriile pe care le-a adunat producătorul ajung la 62,5 milioane de lei.„Societatea Betak SA a solicitat deschiderea procedurii generale de insolvență, întrucât nu mai poate face față datoriilor comerciale, insolvența fiind singura posibilitate în vederea găsirii unor soluții pentru acoperirea datoriilor societății”, a precizat Betak în cererea depusă la instanță.Producătorul a mai spus că poate să continue producția, în variantă restrânsă și ca își va plăti datoriile eșalonat, în baza unui plan de reorganizare. Cererea de intrare în insolvență vine să „protejeze” producătorul de creditorii care-i suflă în ceafă.Anul trecut 4 firme au încercat să își recupereze datoriile de la Betak în instanța. Una a și reușit, luna aceasta Judecătoria Bistrița obligând Betak la plata sumei de 29.742 de lei și dobânzi de 1.193 lei. Deocamdată sentința, care nu este definitivă, nu a fost atacată.Pentru 2024, Betak a raportat o cifră de afaceri de peste 102 milioane de lei și un profit net de aproape 1,4 milioane de lei. Datoriile totale ajungeau încă de atunci la 64,6 milioane de lei. Numărul de angajați ajungea la 220. De atunci, Betak a și pierdut în jur de 40 de angajați, ajunând la 180, din care, odată cu acest val de disponibilizări va rămâne cu jumătate, adică în jur de 90.Și RAAL face pași spre insolvențăCea de-a doua companie care a anunțat disponibilizări importante, urmând să dea afară nu mai puțin de 250 de persoane, este RAAL, despre care gurile rele spun că este cu un picior în groapă și la un pas de insolvență. În 2024, RAAL a mai renunțat la 300 dintre angajații săi, tot dintr-o încercare disperată de redresare.Primul an în care RAAL a dat semne că nu se simte bine a fost 2020.  Atunci, pierderile înregistrate de RAAL se apropiau de 40 de milioane de lei, cifra de afaceri raportată fiind de 256 de milioane de lei.Un an mai târziu, compania s-a redresat și a ajuns la o cifră de afaceri de 322,9 milioane de lei și un profit de 13 milioane de lei, iar în 2022, cifra de afaceri a crescut la 389,2 milioane de lei însă nu și profitul care a fost de doar 6,8 milioane.În 2023 RAAL, a raportat o cifră de afaceri de 383 de milioane și un profit net de 262.562 de lei, cel mai mic raportat în ultimele două decenii și de 25 de ori mai mic decât cel din 2022. Datoriile acumulate de companie ajungeau la 218 milioane de lei.Pentru 2024, producătorul a raportat o cifră de afaceri de 283,9 milioane de lei și pierderi de aproape 30 de milioane de lei. Datoriile s-ar apropia de 185 de milioane de lei. Tot în 2024, numărul de angajați a scăzut cu 300, producătorul luând măsura extremă de a renunța la o parte bună din angajații săi, în încercarea disperată de a readuce compania pe linia de plutire.În toamna anului trecut, Gazeta de Bistrița vorbea despre dezastrul de la RAAL chiar dintr-un document făcut public în Monitorul Oficial, care vorbea despre situația producătorului și despre planurile de viitor.Potrivit documentului, contul de profit și pierderi la 31.12.2024 arăta cam așa: pierdere de exploatare – 21.873.148 de lei, pierdere financiară – 21.370.555 lei și pierdere contabilă brută – 29.243703 lei. Nu este de mirare faptul că RAAL are nevoie de o sumă importantă pentru a se redresa.Consiliul de Administrație estima că suma necesară redresării ajunge la 90 de milioane de euro și vorbea de un credit luat în acest sens. Se mai vorbea despre exploatarea mai eficientă a secției de horticultură de la Dumitra, dar și de vânzarea acțiunilor pe care RAAL le are la alte societăți comerciale din țară.Acționarii și Consiliul de Administrație au respins ideea de cooptare a unui investitor care să ajute producătorul să se redreseze și, se pare, nu reușește să facă asta cu forțe proprii.Potrivit aceluiași raport, cheltuielile cu materialele ajung la 132,7 milioane de lei, cheltuielile cu salariile ajungeau la 95,3 milioane de lei. Pe energie, apă și gaze, RAAL cheltuia nu mai puțin de 18 milioane de lei. La acestea se adaugă „alte cheltuieli” în valoare de peste 23 de milioane de lei.Datele financiare aferente anului 2025 nu sunt disponibile încă, însă în raportul în cauză, RAAL estima pentru 2025 venituri totale de 287,8 de milioane de lei, cheltuieli de 269,4 milioane de lei și profit de 18 milioane de lei. Calcul de acasă nu prea s-a potrivit cu cel din târg, dacă judecăm după deciziile luate chiar în prima lună din 2026.