Dosarul rodneanului care a vrut să fenteze cu câteva sute de mii de lei un ocol silvic din Bihor, întors de CA Cluj pentru rejudecare la Năsăud! Prima instanță a încurcat… ”borcanele”

În 2018, Roua Carpatina SRL, firmă deținută în acte de Tăpălagă Elisabeta, a achiziționat lemn în valoare de peste 306.000 lei de la Ocolul Silvic Brătcuța din localitatea Bratca, județul Bihor, în baza a două contracte, semnate de Larion Tăpălagă, în calitate de reprezentant la firmei din Rodna. Întrucât reprezentanţii Roua Carpatina nu au mai achitat preţul lemnului, ocolul silvic din Bihor a încercat soluţionarea cauzei pe cale amiabilă, astfel că a apelat la un executor judecătoresc care a transmis o somaţie către firma debitoare.Au încercat să facă mișmașuri, crezând că bihorenii sunt fraieriSomația respectivă a fost primită în iulie 2019, însă pentru că Roua Carpatina nu a dat curs solicitărilor, o lună mai târziu Ocolul Silvic Brădcuța a introdus pe rolul instanţei Tribunalului Bistrița-Năsăud o cerere de emitere a unei ordonanţe de plată, care în octombrie 2019 a fost declinat spre soluționare Tribunalului Bihor.Odată cu înregistrarea dosarului pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, reprezentanții Roua Carpatina au fost înștiințați oficial de faptul că au fost dați în judecată.Ei bine, din acel moment, soții Tăpălagă, conștienți că bunurile firmei ar putea fi executate silit în urma procesului cu ocolul silvic, au încercat să le facă “pierdute”. Așa că, în octombrie 2019, au înfiinţat o altă firmă – Laricomsim SRL, al cărui asociat și administrator a devenit Larion Tăpălagă. În februarie 2020, Roua Carpatina vinde către Laricomsim două TAF-uri, cu “fabuloasa” sumă de 2.380 lei, iar în martie din 2020, alte trei autoutilitare, contra sumei de 5.355 lei. Într-un cuvânt, tranzacțiile au fost efectuate între firmele familiei Tăpălagă.În speranța că li se va pierde urma, în data de 24 aprilie 2020, s-a modificat lista asociaţilor şi persoanelor din cadrul Roua Carpatina SRL, în sensul în care a fost introdus un nou asociat, un anume Vasile Moldovan, bărbatul dobândind o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 4,76%.Patru zile mai târziu, respectiv în data de 28 aprilie 2020, soția lui Larion Tăpălagă renunță total la părţile sale sociale, în firma fiind introdus o altă persoană, un anume David Radu. Astfel, începând cu 15 mai 2020, Moldovan Vasile a deţinut 95,45 % cotă de participare la beneficii şi pierderi, iar David Radu a deţinut 4,55 % cotă de participare la beneficii şi pierderi.În iulie 2020, Tribunalul Bihor care a judecat dosarul declinat de Tribunalul Bistrița-Năsăud admite cererea formulată de Ocolul Silvic Brădcuța în ceea ce priveşte obligarea debitoarei Roua Carpatina SRL la plata sumei de 306.312,7 lei, reprezentând suma datorată în temeiul celor două contracte de vânzare-cumpărare a masei lemnoase încheiate în luna mai 2018, plus 357 lei reprezentând cheltuielile pentru somarea debitoarei prin executor judecătoresc.La jumătatea lunii august 2020, ocolul silvic s-a adresat unui executor judecătoresc, care a demarat executarea silită, după ce evident a primit încuviințarea instanței, iar mai apoi a identificat bunurile din patrimoniul Roua Carpatina, iar o luna mai târziu, respectiv în septembrie a instituit sechestrul asigurător. Numai că bunurile identificate existau la acel moment doar pe hârtie în patrimoniul Roua Carpatina, fiindcă atunci când executorul judecătoresc și reprezentanții ocolului silvic s-au dus să le ridice de la sediul firmei, în data de 29 septembrie 2020, li s-a transmis că firma nu mai are niciun bun, că acestea au fost vândute, iar firma nu mai are aceiași administratori.Pe 13 octombrie 2020, Ocolul Silvic Brătcuța solicitat Tribunalului Bistrița-Năsăud deschiderea procedurii generale a insolvenţei faţă de firma datornică Roua Carpatina şi înscrierea sa la masa credală cu suma de 306.312,7 lei şi dobânda legală de la data emiterii ordonanţei de plată dispusă de Tribunalul Bihor în luna iulie. În decembrie același an, instanța admite cererea ocolului silvic și numește un administrator judiciar provizoriu – SCPI Ultralex SPRL.În martie 2021, instanța a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului împotriva firmei, astfel că la masa credală, pe lângă ocolul silvic, s-au înscris și Administrația Județeană Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, dar și Primăria Rodna.Într-un dosar disjuns din cel în care a cerut insolvența, ocolul silvic obține, în noiembrie 2021, anularea celor facturi prin care Roua Carpatina a vândut utilajele către Laricomsim, cele două acte fiind considerate ca fiind operațiuni frauduloase, “debitoarea urmărind prin încheierea acestora fraudarea intereselor creditorilor, fiind evident faptul că debitoarea, cel puţin, a conştientizat că aceste acte vor conduce, total sau parţial, la destabilizarea activităţii sale, patrimoniul său putând ajunge la o stare insuficientă de fonduri băneşti disponibile”, Tribunalul Bistrița-Năsăud constatând totodată că debitoarea nici măcar nu a încasat preţul reprezentând contravaloarea celor cinci autovehicule “înstrăinate” Laricomsim. Totodată, instanța a dispus ca, în cazul în care respectivele bunuri nu se mai găsesc, Roua Carpatina este obligată la plata către debitoare a contravalorii acestor bunuri, de la data cumpărării, precum şi la plata dobânzii legale de la data cumpărării, până la plata efectivă a sumelor reprezentând contravaloarea bunurilor.Prima instanță a respins acțiunea civilăÎnsă, în toamna lui 2020, ocolul silvic a depus o plângere penală împotriva Roua Carpatina, precum și a soților Tăpălagă, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud pentru abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, procurorii începând urmărire penală în data de 10 noiembrie 2020. Trei ani mai târziu, cei doi soți au fost trimiși în judecată, procesul pe fond finalizându-se în vara anului trecut, când Judecătoria Năsăud a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale.În dosar, Ocolul Silvic Brădcuța s-a constituit parte civilă și a cerut ca datoria de peste 306.000 lei să fie achitată de soții Tăpălagă. Odată cu pronunțarea sentinței, instanța năsăudeană respinge însă, cererea pe motiv exista deja un titlu executoriu.Numai că prin titlul executoriu era vizată firma și nu asociații/administratorii, care în prezent sunt alții decât cei care trebuie să plătească datoria.Bihorenii nu s-au lăsat și au mers la ClujOcolul Silvic Brătcuța nu a renunțat și a mers mai departe la Curtea de Apel Cluj, unde a solicitat desfiinţarea în parte a sentinţei Judecătoriei Năsăud în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, iar rejudecând, admiterea cererii de constituire de parte civilă.“În motivarea apelului s-a arătat că sentinţa apelată este parţial nelegală şi netemeinică, instanţa de fond apreciind eronat situaţia faptică şi aplicând greşit normele legale incidente în cauză referitoare la soluţionarea acţiunii civile.Sub un prim aspect, arată că instanţa de fond reţine aplicabilitatea art. 397 CPP în ceea ce priveşte respingerea ca inadmisibilă a constituirii de parte civilă, însă această dispoziţie legală se referă la admiterea constituirii de parte civilă ori la lăsarea ca nesoluţionată a acesteia, nicidecum la respingerea ca inadmisibilă a constituirii de parte civilă.Sub un al doilea aspect, instanţa de fond reţine în mod greşit că persoana vătămată deţine deja un titlu executoriu reprezentat de Sentinţa civilă – ordonanţa nr 92/LP/09.07.2020, întrucât această hotărâre judecătorească este pronunţată doar în contradictoriu cu SC Roua Carpatina SRL, nicidecum cu Tăpălagă Larion; astfel fiind, este cert că persoana vătămată nu deţine vreun titlu executoriu împotriva inculpatului fată de care s-a dispus încetarea procesului penal având în vedere împlinirea termenului de prescripţie penală, iar soluţia legală şi temeinică în prezenta cauză ar fi fost admiterea constituirii de parte civilă împotriva inculpatului Tăpălagă Larion chiar dacă răspunderea penală este prescrisă; chiar instanţa de fond reţine că faţă de Roua Carpatina s-a dispus soluţia de clasare în faza de urmărire penală, prin urmare Roua Carpatina nici măcar nu are calitatea de inculpat în prezentul dosar; soluţia corectă şi legală pe latură civilă este cea de admitere a constituirii de parte civilă dacă procesul penal a încetat prin  prescripţie; că este aşa rezultă clin dispoziţiile art. 25 alin 5 CPP care prevede că instanţa penală va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă in cazul încetării procesului penal în temeiul art. 16 lit. c-f, – cu excepţia prescripţiei; aşadar, câtă vreme în prezenta cauză s-a dispus încetarea procesului penal în ceea ce-1 priveşte pe inculpatul Tăpălagă Larion chiar în temeiul art. 16 lit f CPP-intervenirea prescripţiei, soluţia dală de instanţa de fond acţiunii civile este nelegală şi netemeinică”, a reținut Curtea de Apel Cluj din apelul depus de Ocolul silvic din Bihor.Bobârnac pentru judecătorii năsăudeniLa final, judecătorii clujeni au dat dreptate Ocolului Silvic Brădcuța și au criticat faptul că  instanța de la Năsăud a respins acțiunea bihorenilor ca inadmisibilă, în condițiile în care aceasta fost îndreptată împotriva inculpaților și nu împotriva Roua Carpatina SRL. Drept urmare, această parte a sentinței a fost desființată, iar dosarul va ajunge din nou spre rejudecare la prima instanță, pentru soluționarea acțiunii civile.“În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, prima instanţă a reţinut că acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ocolul Silvic Brădcuţa RA este inadmisibilă, apreciind că partea civilă are deja un titlu executoriu pentru suma solicitată titlu cu privire la care s-a început executarea silită, neputând fi emis încă un titlu pentru aceleaşi drepturi.În realitate, argumentarea primei instanţe este criticabilă. Autoritatea de lucru judecat ar fi împiedicat analiza în fond a acţiunii civile doar dacă ne aflam în prezenţa triplei identităţi: obiect, părţi, cauză (art. 431, alin. 1, C. proc. civ.). Or, după cum reţine chiar prima instanţă, titlul executoriu deţinut de partea civilă fusese emis în contradictoriu cu alt subiect de drept. Prin urmare, cât timp nu putea fi opusă autoritatea de lucru judecat, acţiunea civilă nu putea fi respinsă ca inadmisibilă.În temeiul art. 421, alin. 1, pct. 2, lit. b, C. proc. pen. se impune desfiinţarea soluţiei primei instanţe referitoare la latura civilă şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe întrucât neexaminarea în fond a acţiunii civile echivalează cu nepronunţarea asupra acesteia”, a explicat Curtea de Apel Cluj în motivarea sentinței.