În noiembrie 2023, Judecătoria Bistrița a admis eliberarea din închisoare a fostului polițist Adrian Crăciunescu, asta după ce acestuia i s-au respins vreo două cereri.Ultima dată, cererea a fost depusă în instanță de Comisia pentru liberări condiţionate din cadrul Penitenciarului Bistrița, care a constatat că fostul polițist îndeplinea condițiile pentru a fi eliberat condiționat.Astfel, Crăciunescu avea ispășit 1.035 de zile de închisoare, iar pentru a putea beneficia de liberare condiționată, el trebuia să execute fracția de două treimi din pedeapsa aplicată, respectiv 690 de zile. Astfel, Comisia a constatat că acesta avea deja executate 873 de zile, din care 666 de zile efectiv executate, 97 zile măsuri preventive privative de libertate și 110 zile câștigate prin muncă.“Analizând prevederile legale în vigoare în materia liberării condiţionate, instanţa reţine că, potrivit art. 100 Cod penal, poate fi liberat condiţionat condamnatul care a executat fracţiunea de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege, se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis, şi-a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, iar instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.Raportând aceste criterii legale la situaţia petentului şi analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanţa constată că a executat fracţiunea de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, însă această împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate, oportunitatea acordării liberării condiţionate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanţei de judecată.Şi a doua condiţie cerută de lege este îndeplinită, respectiv cea a regimului de executare, constatându-se că acesta execută pedeapsa în regim deschis.Cu privire la cerinţa prevăzută la lit. (c) a art. 100 alin. 1 Cod penal, instanţa constată că intimatul nu a fost obligat la plata de despăgubiri civile.Referitor la ultima condiţie prevăzută de lege şi analizând conduita petentului pe durata executării pedepsei, se constată că nu a fost sancţionat disciplinar, a fost recompensat de 10 ori, a acumulat un sold de 61 credite active, a muncit 333 zile, obţinând astfel 110 zile considerate executate şi a participat la programele şi activităţile educaţionale, sociale şi psihologice la care a fost selectat.Având în vedere considerentele expuse, concluzionând asupra condiţiei prev. de art. 100 alin. 1 lit. d C.pen., instanţa apreciază că prin comportamentul său intimatul a dovedit că a înţeles scopurile pedepsei ce i-a fost aplicată şi prezintă suficiente garanţii că s-a îndreptat şi că se poate reintegra corespunzător în societate”, a arătat instanța în motivare.Verigheta, de negăsit! Procurorii caută vinovatulLa circa mai bine de două luni după ce a fost liberat condiționat din închisoare, în februarie 2024, Adrian Crăciunescu a chemat la bară Penitenciarul, tot la Judecătoria Bistrița Motivul? Fostul polițist a susținut că la încarcerare și-a predat verigheta din aur, însă atunci când a fost eliberat bijuteria nu a mai fost de găsit.Crăciunescu a precizat că din această cauză a depus o petiție, în urma căreia a fost demarată o cercetare administrativă, care s-a soldat cu întocmirea unui dosar penal pentru neglijență în serviciu.“Cu ocazia încarcerării, acesta a predat bunurile pe care le avea asupra sa, astfel cum prevăd dispozițiile legale, respectiv o verighetă de aur galben inscripționată, și suma de 750 lei, aspecte consemnate în procesul verbal de depunere/intrare, agenții de poliție penitenciară care s-au ocupat de depunere au fost (…) și (…).Ulterior, acesta a depus o cerere, la data de 07.11.2023 prin care a solicitat să primească verigheta însă, în urma verificărilor, verigheta lipsea.Reclamantul a reiterat că a formulat o petiție prin care a fost demarată o cercetare administrativă care s-a finalizat cu sesizarea organelor de urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 din Codul penal. Totodată, s-a constatat că există o pagubă în sarcina reclamantului, respectiv lipsa verighetei”, a reținut instanța din cererea de chemare în judecată depusă de Crăciunescu.Acesta a cerut instanței să fie despăgubit cu 1.950 lei, valoarea fiind stabilită de către o bijuterie prin analiza verighetei soției acestuia.Totodată, Crăciunescu a solicitat ca penitenciarul să fie obligat la plata de despăgubiri morale, în valoare de 10.000 lei.“În ceea ce privește vinovăția pârâtului, reclamantul a susținut că prin Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, obligația instituită pârâtului de păstrare a obiectelor deținuților este o obligație de rezultat, culpa fiind prezumată în cazul în care nu se ajunge la rezultatul asigurat.Reclamantul a indicat că raportul de cauzalitate este evident, deoarece dacă pârâtul își respecta obligațiile, reclamantul nu era în situația promovării acestei acțiuni.Referitor la prejudiciul moral a solicitat ca instanța să analizeze modalitatea de acoperire a acestuia prin raportare la faptul că verigheta în discuție are o semnificație emoțională pentru reclamant, pe lângă semnificația sa cu privire la statusul marital, aceasta având un istoric aparte cu o vechime de 20 de ani, verigheta fiind identică cu cea a soției, în interiorul cărora a fost inscripționată data căsătoriei acestora, astfel că, a susținut reclamantul, nici o altă bijuterie nu poate înlocui verigheta și încărcătura emoțională a acesteia”, se arată în documentul instanței.Bunul menționat într-un act, în altul baDe cealaltă parte, reprezentanții Penitenciarului Bistrița au susținut că în Bonul de primire în păstrare, întocmit odată cu încarcerarea lui Crăciunescu, verigheta nu a figurat ca obiect dat în grijă. Culmea însă, verigheta figura ca bun predat în Procesul-verbal de depunere/internare în penitenciar a lui Crăciunescu.“În acest proces-verbal s-a menționat la pct. IV verigheta și suma de 750 lei, iar din declarația subinspectorului de poliție penitenciară (…) reiese că acesta a pus verigheta într-un plic sigilat pe care a inscripționat numele persoanei condamnate, iar ulterior l-a pus în seiful care se află în biroul șefului de tură, din cauza volumului ridicat de muncă activitățile fiind prioritizate în funcție de gradul de importanță. (…)Pârâtul a mai indicat că în urma acestei situații administrația locului de deținere a formulat o sesizare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița cu privire la existența unei posibile infracțiuni de neglijență în serviciu, însă aceasta este o obligație legală, iar nu o constatare directă a unei infracțiuni, aceasta fiind atributul organelor de urmărire penală.A mai susținut pârâtul că are cunoștință că s-a început urmărirea penală, dar nu știe în ce stadiu se află cauza, iar începerea urmăririi penale nu înseamnă că s-a constatat existența infracțiunii pentru care s-a făcut sesizarea, astfel că până în momentul în care nu va cunoaște situația exactă cu privire la sesizarea înaintată, acesta nu poate lansa acuze referitoare la săvârșirea unei fapte ilicite, la o posibilă răspundere civilă delictuală și nici la existența unei vinovății sau a unei pagube.În esență, pârâtul a mai susținut că nu poate fi atribuită o vină în sarcina acestuia pentru o faptă nedovedită și pentru un obiect care nu a ajuns în administrația locului de deținere, iar polițiștii de penitenciare răspund doar pentru bunurile din patrimoniul unității, iar nu și pentru bunurile persoanelor private de libertate.Referitor la acțiunea întreprinsă în data de 22.12.2021 cu ocazia primirii reclamantului în Penitenciarul Bistrița, pârâtul a susținut că deși verigheta a fost primită și depusă în seif într-un plic cu numele deținutului pe el, aceasta nu semnifică decât o constatare la momentul primirii acelui bun, iar personalul care a întocmit procesul-verbal nu este abilitat în a stabili calitatea materialului din care a fost confecționat bunul de valoare, menționarea în procesul-verbal ca verigheta fiind de aur considerând că a fost o presupunere raportat la culoare.Raportat la răspunderea civilă delictuală, pârâtul a susținut că vinovăția trebuie dovedită de către cel care este păgubit, precum și existența faptei ilicite și a împrejurărilor în care a fost săvârșită. Totodată a indicat pârâtul că reclamantul nu a făcut dovada pentru presupusa dispariție a obiectului personal, precum și pentru suferințele morale care să fie determinate de pretențiile invocate pentru despăgubirile morale solicitate, semnificația și încărcătura emoțională fiind o simplă declarație câtă vreme nu au fost dovedite.Referitor la contravaloarea verighetei, pârâtul a considerat că solicitarea la obligarea acestuia la plata sumei de 1.950 de lei este lipsită de temei, aceasta fiind achiziționată în preajma încheierii căsătoriei reclamantului cu soția acestuia (05.07.2003), adeverința prin care se specifică această valoare și greutatea de 6,400 grame nefiind o dovadă plauzibilă, valoarea aceasta fiind cea de la data întocmirii adeverinței, iar nu la data încheierii căsătoriei, astfel că valoarea ar trebui raportată la data achiziției nu la data întocmirii adeverinței.Pârâtul a mai susținut că doar organele de cercetare penală pot constata săvârșirea unei fapte ilicite, iar până la data finalizării cercetării în dosarul penal nr. (…)/P/2022 nu se poate stabili existența unei fapte ilicite”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă de cei de la Penitenciarul Bistrița.A primit, dar nu cât a cerutInstanța nu a fost de acord cu argumentele invocate în apărare de reprezentanţii Penitenciarului și, în martie anul acesta, a pronunţat o sentință favorabilă fostului poliţist.Astfel, Judecătoria Bistrița a decis ca Penitenciarul să achite 1.619 lei, contravaloarea verighetei, instanța luând în calcul valoarea gramului de aur de la data la care Crăciunescu a fost încarcerat și a predat bunul.“În ceea ce privește existența faptei ilicite, instanța reține că aceasta constă în lipsa restituirii verighetei către reclamant datorită faptului că aceasta nu se mai găsește. Această faptă ilicită este constatată și de către comisia de cercetare a Penitenciarului Bistrița (…). În același sens, ca urmare a constatării faptei ilicite au fost sesizate organele de urmărire penală de către pârât.Susținerea pârâtului potrivit căreia doar organul de urmărire penală este în măsură să constate existența unei fapte ilicite este neîntemeiată. Astfel, existența unei fapte ilicite poate fi constatată de către instanța de judecată, și chiar și de către Penitenciarul Bistrița (cum a și constatat), fără a fi necesară intervenirea organelor de urmărire penală”, a mai adăugat instanța, care a mai precizat că la contravaloarea verighetei se mai adaugă și dobânda legală, începând cu data de 22.12.2021 şi până la achitarea integrală a debitului.În ceea ce privește daunele morale, instanța a admis că acestea trebuie plătite, încă nu a fost de acord cu cuantumul solicitat de Crăciunescu, astfel că a stabilit în acest sens plata sumei de 3.000 lei, apreciind că “această sumă este deopotrivă necesară şi suficientă pentru a compensa prejudiciul moral suferit de reclamant şi pentru a nu conduce la o îmbogăţire fără justă cauză a acestuia”.Totodată, Penitenciarul este obligat să plătească reclamantului și cheltuieli judiciare, în valoare de 1761 lei.Sentința nu este definitivă și a fost atacată cu apel de Penitenciarul Bistrița, astfel că procesul s-a mutat la Tribunalul Bistrița-Năsăud, primul termen în cauză fiind stabilit abia în luna octombrie.