Eurodeputatul român  Gheorghe Piperea a depus pentru prima data în zece ani o moţiune de cenzură împotriva Parlamentului European. Moţiunea a fost respinsă

Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, membru al partidului AUR și afiliat grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a depus o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene pe 3 iulie 2025. Acesta a reușit să strângă cel puțin 72 de semnături, îndeplinind astfel condiția minimă prevăzută de regulament. Potrivit estimărilor, moțiunea este susținută de aproximativ 74–80 de eurodeputați.Documentul critică în principal lipsa de transparență a Comisiei în legătură cu negocierile privind achiziția vaccinurilor anti-COVID. În mod special, este vizată corespondența dintre președinta Ursula von der Leyen și directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, pe care Comisia a refuzat să o publice. Piperea acuză, de asemenea, o concentrare nedemocratică a deciziilor în jurul Ursulei von der Leyen și afirmă că executivul european s-ar fi implicat în procesele electorale din România și Germania.Aceasta este prima moțiune de cenzură depusă în Parlamentul European în ultimii zece ani. Dezbaterea în plen a fost programată pentru zilele de 7 și 8 iulie, iar votul a avut loc în 10 iulie 2025.Rezumatul moțiunii de cenzură împotriva Comisiei EuropeneSemnatarii moțiuniiMoțiunea de cenzură a fost depusă în data de 3 iulie 2025, în conformitate cu articolul 131 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European. Printre cei care au semnat documentul se numără eurodeputați din mai multe state membre, în special din grupurile conservatoare, suveraniste sau eurosceptice. Dintre români, apar următorii semnatari: Gheorghe Piperea, Adrian-George Axinia, Claudiu-Richard Târziu, Georgiana Teodorescu, Șerban Dimitrie Sturdza, Cristian Terheș și Diana Iovanovici Șoșoacă. Alte nume cunoscute pe plan european sunt Fidias Panayiotou, Daniel Obajtek, Patryk Jaki, Katarína Roth Neveďalová, Virginie Joron, Christine Anderson, Milan Mazurek, Tomasz Froelich, Dominik Tarczyński, Anna Zalewska, Thierry Mariani, Gerald Hauser ș.a. În total, documentul este semnat de peste 70 de eurodeputați.Cele 6 puncte ale moțiuniiMoțiunea este structurată în șase puncte principale, care sintetizează criticile la adresa Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen. Potrivit informaţiilor de pe site-ul oficial Parlamentului European, cele şase puncte sunt: 1. „trage concluzia că Comisia condusă de Președinta Ursula von der Leyen nu mai este demnă de încrederea Parlamentului și nu oferă garanția că respectă principiile transparenței, răspunderii și bunei guvernanțe, esențiale pentru o Uniune democratică;2. trage concluzia că ingerința ilegală a Comisiei în alegerile statelor membre, printr-o aplicare abuzivă a Actului legislativ privind serviciile digitale, reprezintă o încălcare gravă a mandatului său de a susține principiile democratice și de a respecta suveranitatea națională;3. constată că invocarea abuzivă de către Comisie a articolului 122 din TFUE ca temei juridic pentru Regulamentul SAFE, o inițiativă de a finanța cheltuieli militare de 150 de miliarde EUR, constituie o depășire gravă a competenței și o răstălmăcire a scopului preconizat al articolului, care este rezervat situațiilor de urgență economică;4. consideră că acest abuz procedural subminează încrederea în instituțiile Uniunii și pune în pericol integritatea cadrului juridic al Uniunii;5. îndeamnă Comisia să demisioneze pentru că în repetate rânduri s-a dovedit incapabilă să asigure transparența și a nesocotit controlul democratic și statul de drept în Uniune;6. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta moțiune de cenzură și de a notifica rezultatul votului din ședința plenară privind prezenta moțiune Președintelui Consiliului și Președintelui Comisiei”.Replica Ursulei von der Leyen: „Nu vom permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”În replică, Ursula von der Leyen a respins acuzațiile, numind moțiunea „o rețetă de manual a extremiștilor” și acuzând o tentativă de polarizare și subminare a democrației. Ursula von der Leyen a susținut că achizițiile de vaccinuri au fost realizate în spiritul solidarității europene și a afirmat că este în favoarea transparenței, dar nu a pus la dispoziție mesajele cerute de europarlamentari.Lidera executivului european a denunțat tentativele forțelor radicale de a rescrie trecutul și a avertizat asupra amenințărilor tot mai vizibile la adresa democrației.„Să nu ne facem iluzii: trăim într-o perioadă de confruntare între democrație și iliberalism. Vedem clar pericolul reprezentat de partidele extremiste, care încearcă să divizeze societatea prin dezinformare”, a declarat von der Leyen, citată de Euronews.Aceasta a avertizat că, deși aceste partide nu oferă soluții reale, există dovezi că multe dintre ele sunt sprijinite de „dușmanii noștri și păpușarii lor din Rusia sau din alte părți”. S-a referit direct la susținătorii moțiunii: „E suficient să vă uitați la unii dintre semnatarii moțiunii ca să înțelegeți la ce mă refer”, a spus aceasta.Intervenția sa a fost însoțită de huiduieli și întreruperi constante, iar președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a fost nevoită să intervină cerând liniște. Von der Leyen nu s-a lăsat intimidată și a reafirmat că va continua să caute „compromisul și unitatea”.În același timp, aceasta a recunoscut tensiunile din interiorul coaliției centriste care i-a susținut realegerea. Deși socialiștii și liberalii s-au distanțat de moțiune, ei au criticat direcția luată de Comisie, în special în ceea ce privește relaxarea reglementărilor în detrimentul Pactului Verde.„Înțeleg că unii colegi, chiar dacă nu au semnat moțiunea, au îngrijorări legitime legate de temele ridicate. Este un lucru firesc într-o democrație. Iar eu voi fi întotdeauna deschisă să discut despre orice subiect, cu fapte și argumente”, a transmis președinta Comisiei, citată de aceeaşi publicaţie.Moţiunea de cenzură din 1999Moțiunea de cenzură în Parlamentul European este un instrument prin care eurodeputații pot cere demisia întregii Comisii Europene. Această procedură este reglementată de articolul 234 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Poate fi inițiată de cel puțin o zecime dintre membrii Parlamentului European, adică în prezent de cel puțin 72 de eurodeputați. Pentru a fi adoptată, moțiunea trebuie să fie votată de două treimi din voturile exprimate și să întrunească majoritatea membrilor Parlamentului, adică minimum 361 de voturi.Dacă moțiunea este adoptată, întreaga Comisie Europeană trebuie să demisioneze. Până acum, nicio moțiune de cenzură nu a trecut. Cea mai cunoscută a fost în 1999, când Comisia Santer, condusă de Jacques Santer (preşedinte al Comisiei Europene între 1995-1999), a demisionat în bloc înainte de votul moțiunii, pe fondul unor acuzații de corupție. Alte încercări ca cele împotriva Comisiei Barroso (condusă de președintele José Durão Barroso și alcătuită inițial din alți 24 de comisari, respectiv 26 începând din 2007) sau Comisia Juncker (prezidată de Jean-Claude Juncker, membru al Partidului Popular European, care a început mandatul pe 1 noiembrie 2014 și l-a încheiat în 2019) au venit din partea grupurilor eurosceptice, dar nu au strâns suficiente voturi.