Bruj Guțiu Ovidiu și fiul său Bruj Guțiu Ovidiu Dorin, precum și firma SC Moco Prodcom SRL au fost trimiși în judecată de Parchetul European (EPPO) condus de Laura Codruța Kovesi în luna mai 2023. Inițial, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, instanță care și-a declinat competența Tribunalului Cluj. Judecătorii clujeni au trimis în apoi dosarul la București, astfel că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost nevoită să pună punctul pe “i”, și a decis că instanța competentă este, totuşi, Tribunalul Cluj.Bruj Guțiu Ovidiu este acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.Bruj Guțiu Ovidiu Dorin este acuzat de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.SC Moco Prodcom SRL este acuzată de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.Potrivit procurorilor Parchetului European, reprezentantul Moco Prodcom SRL, respectiv Bruj Guțiu Ovidiu, a depus la AFIR o cerere de finanțare, care conținea declarații false, în baza căreia a obținut pe nedrept 829.387,22 lei (aproximativ 182.000 euro) din fonduri nerambursabile UE în perioada octombrie 2018 – august 2022.„Aceste declarații atestau că reprezentantul societății beneficiare de fonduri, care a acționat și în calitate de președinte al comisiei de evaluare a ofertelor, a respectat regulile privind evitarea conflictelor de interese și procedura de achiziție.În realitate, conform acuzațiilor, procedura de achiziție pentru construcția pensiunii a fost trucată, astfel încât contractul să fie atribuit firmei de construcții care fusese selectată anterior. Acest lucru s-a făcut de comun acord cu «administratorul de facto» (n. r. – Bruj Guțiu Ovidiu Dorin) al firmei căreia i s-a atribuit contractul de construire a pensiunii, care este acuzat ca complice.Din probe a reieșit că licitația a fost făcută de beneficiarul finanțării în numele unui intermediar, pentru a disimula existența unui conflict de interese, și pentru a da aparența că s-a respectat procedura corectă”, se arăta într-un comunicat dat publicităţii de Parchetul European, în urmă cu doi ani, odată cu trimiterea în judecată a celor trei inculpaţi.Pentru recuperarea prejudiciului la bugetul UE, Parchetul European a pus sechestru pe bunuri imobile aparținând inculpaților. AFIR s-a alăturat procesului în calitate de parte civilă, pentru a recupera suma totală plătită.Faptele descoperite de AFIR în 2019! A fost sesizat EPPOPână să înceapă ancheta Parchetul European, AFIR a constatat, în 2019, o serie de nereguli în documentația depusă de Bruj sr., astfel că a emis o decizie de instituire de măsuri asiguratorii, “prin care s-a solicitat «luarea de către ANAF a măsurilor asigurătorii în conformitate cu prevederile art. 45 alin 4 din OUG nr. 66/2011»” față de Moco Prodcom SRL, “solicitând ca măsura asiguratorie să se întindă asupra oricăror bunuri urmăribile din proprietatea beneficiarului, până la acoperirea valorii estimate”.„În urma verificărilor efectuate, a rezultat suspiciunea rezonabilă că documente aferente procedurii de atribuire și derulare a contractului de lucrări, care se regăsesc în documentația aferentă achiziției organizate de beneficiar în vederea atribuirii contractului de lucrări și în prima cerere de plată, depuse de beneficiar la AFIR… având ca rezultat obținerea sumei de 209.004,76 lei, reprezintă documente false, care pot întruni elementele infracțiunii prevăzute de art. 18 ind.1 din Legea nr.78/2000, privind prevenirea, constatarea și sancționarea faptelor de corupție”, au motivat decizia cei de la AFIR.Decizia a fost contestată în judecată de reprezentanții Moco Prodcom, pe motive de nelegalitate, Tribunalul Bistrița-Năsăud respingându-le acțiunea. Au avut succes la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorii le-au dat dreptate.Drept urmare, AFIR a fost nevoită să plătească în continuare și tranșele următoare ale finanțării acordate firmei lui Bruj.Însă, în momentul în care au constatat neregulile, cei de la AFIR au sesizat și Parchetul European, care a demarat o anchetă ce s-a încheiat în 2023 odată cu întocmirea rechizitoriului și trimiterea în judecată a celor doi Bruj, tată și fiu, dar și a firmei care a beneficiat de banii europeni, prejudiciul fiind stabilit la 829.387, 22 lei.AFIR nu stă pe gânduri și vrea recuperarea banilor! Bruj a cerut suspendareaEi bine, după doi ani de la trimiterea în judecată a celor trei inculpați, AFIR nu mai are răbdare să aștepte finalizarea procesului penal ca să-și recupereze cei aproape 830.000 lei și pregătește executarea silită. Pentru asta, primul pas a fost să întocmească un proces verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, act pe care SRL-ul deținut de Bruj l-a atacat, la începutul lunii iulie, în instanță și a cerut, în prima etapă, suspendarea, urmând ca mai apoi să solicite și anularea acestuia. Bineînțeles, înainte de a apela la instanță, Bruj a transmis AFIR o plângere prealabilă, care i-a fost însă respinsă.În cererea de chemare în judecată, depusă la Tribunalul Bistrița-Năsăud, Bruj sr., în numele Moco Prodcom, a susținut că procesul verbal întocmit de AFIR este nemotivat, astfel că este nelegal, întrucât , întreaga probaţiune administrată de Direcţia Control şi Antifraudă, este întemeiată exclusiv în baza Rechizitoriului întocmit de către EPPO.„Nu există nicio altă probă în susţinerea celor reţinute de către Direcţie.Prin urmare, întrucât rechizitoriul nu reprezintă un act care să fie considerat apt să stabilească vinovăţia unei persoane, justificarea procesului verbal contestat în întregime doar pe baza rechizitoriului, fără a exista alte probe şi fără să fie realizat un control efectiv de către Direcţia Control şi Antifraudă, cu privire la cele reţinute, rezultă în mod logic, că nicio faptă reţinută în sarcina reclamantei, ori a altor persoane, nu este dovedită.Toate afirmaţiile reţinute în procesul verbal contestat, în lipsa oricăror probe, trebuie considerate simple alegaţii. Doar confirmarea săvârşirii faptei de către instanţa penală, va transforma probele cu privire la aspectele faptice, în certitudini.Sancţiunea nemotivării actului o reprezintă nulitatea absolută a actului administrativ atacat, practica judiciară fiind unanimă în acest sens”, au arătat reprezentanții firmei în instanță, precizându-se totodată că faptele reținute de organele fiscale, respectiv falsul în înscrisuri şi trucarea licitaţiei publice, nu există, în condițiile în care procurorii EPPO au stabilit că nu sunt probe care să susțină că Bruj Guțiu Ovidiu Dorin ar fi semnat acte în numele SC Moco Prodcom SRL.“Totodată, a arătat că, nu există lipsă de imparţialitate. Conform declaraţiei semnată de reprezentantul petentei, acesta a declarat că nu are niciun interes care să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare şi evaluare a ofertelor.Totodată, necontestarea Caietului de sarcini al licitaţiei, anulează în mod direct motivele reţinute de Direcţie- imparţialitatea şi trucarea licitaţiei. Conform actelor încheiate cu privire la implementarea proiectului, se impută doar imparţialitatea şi trucarea licitaţiei. În niciun act nu se impută neconformitatea (nelegalitatea) Caietului de sarcini al licitaţiei.Prin urmare, atât timp cât oferta depusă de societatea HIM Building Design SRL a respectat toate condiţiile prevăzute în caietul de sarcini, petenta era în imposibilitate de a declara oferta respinsă. Cum în prezenta speţă s-a depus o singură ofertă, orice analiză a conflictului de interese, imparţialităţii sau trucării licitaţiei, nu se poate realiza, întrucât nu există persoana faţă de care să fie realizată această analiză.Cum s-a arătat, în cazul în care petenta nu accepta oferta depusă, realiza un abuz de drept şi chiar o încălcare a normelor legale, iar societatea ofertantă avea posibilitatea unei acţiuni judiciare împotriva petentei cu șanse reale de câştig.În consecinţă, legalitatea caietului de sarcini, rezultată din necontestarea acestuia, este indisolubil legată de legalitatea licitaţiei publice, iar existenţa unei singure oferte anulează orice argument cu privire la încălcarea imparţialităţii ori cu privire la trucarea acesteia.A mai precizat că legalitatea licitaţiei publice reprezintă un aspect evident şi uşor de analizat, prin simpla lecturare a procesului verbal contestat, prin urmare nu este necesară antamarea fondului ori analiza altor probe în acest sens, motiv pentru care se apreciază că reprezintă un motiv temeinic justificat de admitere a prezentei cereri”, a reținut instanța din cererea de chemare în judecată depusă de SRL-ul deţinut de Bruj.În plus, firma petentă a mai subliniat că AFIR procedează la recuperarea întregului ajutor acordat, deși, contrar obligațiilor asumate, nu a emis decizie de rezoluţiune/reziliere a contractului.“Având în vedere că acordul de finanţare este încă în vigoare, orice sumă de bani poate fi solicitată doar pentru neexecutarea culpabilă/cu întârziere a unei obligaţii contractuale, dar cu titlu de despăgubiri.Ori, aşa cum rezultă din actele atacate, autoritatea solicită restituirea întregii sume acordate şi nu eventuale despăgubiri pentru încălcarea obligaţiilor petentei din Acordul de finanţare.În consecinţă, întrucât chiar autoritatea contractantă îşi justifică recuperarea ajutorului în temeiul alin 8(5), atât timp cât contractul este în fiinţă, nu este aplicabilă această prevedere, prin urmare, procesul verbal este întocmit în mod nelegal”, a mai reținut instanța din documentul Moco Prodcom.În plus, firma a mai precizat că în condiţiile n care suma imputată este atât de mare și s-ar începe executarea silită, i-ar bloca întreaga activitate, fiind chiar pasibilă de faliment.Contraargumentele AFIRDe cealaltă parte, AFIR a arătat că susţinerile reclamantei vizează fondul cauzei și sunt inadmisibile și neîntemeiate. Totodată reprezentanții Agenției au mai subliniat că pentru a putea fi suspendat un astfel de titlu de creanță, firma ar fi trebuit să plătească, potrivit prevederilor legale, o cauțiune de pană la 20% din cuantumul sumei contestate.“Cuantumul cauţiunii trebuie să asigure un echilibru între garanția creditorului şi dreptul debitorului privind accesul la justiţie, însă jurisprudenţa constantă în materie, a statuat că, instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii, ca o condiţie a suspendării executării, are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia şi pe de altă parte, prin acest mecanism, se urmăreşte să se prevină şi să se limiteze eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău platnici”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă de AFIR.Totodată, Agenția a mai subliniat că firma avea obligația să-și respecte toate obligațiile contractuale așa cum au fost stabilite în contractul de finanțare, în care a fost inserat un pact comisoriu de gradul IV, care stipulează că, în cazul neexecutării culpabile a unei obligații de către una dintre părți, contractul se desființează de drept, fără a mai fi necesară o punere în întârziere a debitorului sau vreo altă formalitate prealabilă. Astfel, instanţa trebuie doar să constate doar că a operat rezilierea de plin drept a contractului.“De asemenea, se învederează prevederile Anexei I «Prevederi Generale» din Contractul de finanţare care dispune: «11(3) În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, se constată că acesta nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate/selecţie, respectiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolvenţei/falimentului, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti.În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 17 din prezenta Anexă».În concluzie, încălcarea prevederilor legale sau contractuale reprezintă o neregulă care atrage sancţiunea recuperării întregului sprijin financiar acordat prin încheierea contractului de finanţare.Aşadar, situaţia de fapt reţinută în procesul verbal de constatare, reprezintă o dovadă clară a unei nereguli care a afectat întregul contract de finanţare. Având în vedere prevederile legale şi contractuale asumate de reclamant, este evident faptul că emiterea actului administrativ a cărui anulare s-a solicitat este doar consecinţa nerespectării de către reclamantă a dispoziţiilor legale si contractuale asumate, astfel cum s-a arătat, beneficiarul fiind singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea proiectului, iar în cazul încălcării clauzelor contractuale intimata îşi rezervă dreptul de a recupera ajutorul financiar acordat.Aşa fiind, rezultă că instituţia AFIR, în mod temeinic şi legal a emis actele a căror anulare se solicită, acestea fiind emise în îndeplinirea unei obligaţii legale şi cu respectarea clauzelor contractuale, dar şi a legislaţiei naţionale şi comunitare incidente în speţă, nefiind aduse argumente pertinente de nelegalitate a actelor administrative contestate”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă la dosar de AFIR.Cu privire la presupusa nemotivare a procesului verbal contestat, reprezentanții Agenției a arătat că din rechizitoriul prin care cei doi Bruj-Guțiu și Moco Prodcom SRL au fost trimiși în judecată, a rezultat existenţa unui conflictul de interese în cadrul procedurii de achiziţie organizate de beneficiar cu scopul atribuirii contractului de execuţie lucrări şi depunerea la AFIR , de către beneficiar, a unor documente false.„Declaraţiile inexacte au certificat, contrar realităţii, că Bruj-Guțiu Ovidiu, în calitate de reprezentant al beneficiarului SC Moco Prodcom SRL – administrator şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului de execuţie de lucrări pentru proiectul «Construire pensiune Agroturistică», finanţat din fonduri europene, respectă regulile privind evitarea conflictului de interese, a celor privind procedura de achiziţie şi regulile cu privire la neexistenţa niciunui interes care să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a ofertelor, deşi în realitate procedura de achiziţie a contractului de realizare a lucrărilor a fost trucată, în scopul acordării contractului către SC HIM Building Design SRL, urmare unei înţelegeri prealabile cu fiul său, Bruj-Guțiu Ovidiu Dorin, ce avea calitatea de administrator de facto al societăţii câştigătoare.Astfel, având în vedere aspectele reţinute în Rechizitoriu, prezentate în capitolele 5 şi 6 ale prezentului proces verbal, se constată faptul că, aferent contractului încheiat între Beneficiar şi SC HIM Building Design SRL, cheltuielile decontate de AFIR sunt neeligibile. Totodată, întrucât la depunerea cererii de finanţare semnată de reprezentantul legal Bruj-Guțiu Ovidiu în data de 28.06.2016, în partea F a acesteia «Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului», SC Moco Prodcom SRL, cunoscând prevederile legii penale cu privire la falsul în declaraţii, nu a respectat angajamentul asumat la pct. 3 şi pct. 19.Aşa fiind, rezultă că instituţia AFIR, în mod temeinic şi legal a iniţiat activitatea de control şi a emis Procesul – verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. 8679/27.05.2025 pentru recuperarea tranşelor de plată acordate în cadrul contractului de finanţare nr. CO6400000011660600162 /10.08.2017”, au mai precizat cei de la AFIR în întâmpinare.În ceea ce privește paguba iminentă, instituția a mai precizat că a arătat că, executarea unei obligaţii bugetare, stabilită printr-un act administrativ care se bucură de prezumţia de legalitate nu poate constitui prin ea însăşi o pagubă, în sensul legii contenciosului administrativ.“Recuperarea prejudiciului produs din culpa reclamantei este obligatorie pentru derularea FEADR în condiţiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta şi ratificate de Guvernul României, precum şi pentru o judicioasă şi legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare (beneficiarul direct, dar şi furnizorii/prestatorii/constructorii) respectarea cu stricteţe a condiţiilor de realizare a obiectivului subvenţionat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenţiei de plată a unor măguri corective, în scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor.Aşadar, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare şi anexele la acesta, beneficiarul este singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea proiectului, incluzând aici şi modul de întocmire a cererilor de plată şi a anexelor la acestea”, a mai arătat AFIR.Nu a plătit cauțiunea stabilită de instanțăLa primul termen de judecată care a avut loc pe data de 29 iulie, instanța a stabilit în sarcina Moco Prodcom obligaţia de a achita o cauțiune în cuantum de 82.000 lei, conform prevederilor legale care fac referire la suspendarea titlurilor de creanță.Cum firma nu a achitat cauţiunea până la cel de-al doilea termen care a avut loc o săptămână mai târziu, Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins cererea firmei deținută de Bruj.Deși avea dreptul de a ataca cu recurs sentința, în termen de 5 zile de la comunicare, se pare că Moco Prodcom a renunțat la acțiune, iar până la momentul publicării acestui articol, pe portalul instanțelor de judecată nu apare niciun dosar în care firma să ceară anularea procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, emis de AFIR.Dosarul penal, aproape de prescripțieÎn ceea ce privește cauza penală aflată pe rolul Tribunalului Cluj, deși inculpații au fost trimiși în judecată în 2023, judecata pe fond a început abia în februarie anul acesta, până acum având loc doar patru termene, următorul fiind stabilit abia la finele lunii septembrie. Nu ar fi exclus ca, în cazul în care instanța nu se pronunță până în aprilie anul viitor, când Bruj a depus primele informații inexacte, așa cum susțin procurorii, dosarul să fie închis prin intervenirea prescripției răspunderii penale.