Fostul primar de Chiuza, Grigore Bradea, nu a obținut suspendarea ordinului prefectului prin care i-a încetat cel de-al 8-lea mandat! Urmează decizia Curții de Apel Cluj

În 2023, Grigore Bradea, aflat pe atunci la al 7-la mandat de primar al comunei Chiuza, a fost declarat incompatibil de ANI, deoarece ar fi deținut timp de 7 ani și calitatea de comerciant.„S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada15 iunie 2016 – 18 iulie 2023, întrucât a exercitat simultan atât funcția de primar cât și calitatea de comerciant persoană fizică.Persoana evaluată a încălcat astfel prevederile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003″, a precizat ANI într-un comunicat, în decembrie 2023.Conform listafirme.ro, Grigore Bradea a fost înregistrat ca persoana fizica autorizată – Grigore Bradea PFA – cu obiect de activitate creșterea bovinelor de lapte. PFA deținută de primarul Bradea a fost radiată radiată din luna noiembrie 2023.Bineînțeles, edilul nu a fost de acord cu raportul de evaluare întocmit de ANI, în baza căruia a fost declarat incompatibil cu funcţia deținută, astfel că a contestat documentul în instanță, la Curtea de Apel Cluj, și a cerut anularea lui. Fără succes însă. A mers mai departe la Înalta Curte de Casație și Justiție care pe 19 februarie anul acesta a respins definitiv contestația.Două luni mai târziu, mai precis în luna aprilie, prin ordinul prefectului Teofil Cioarbă, a fost constatată de drept încetarea mandatului de primar, pe care Grigore Bradea tocmai îl câștigase pentru a 8-a oară în iunie 2024.Social-democratul nu s-a lăsat cu una cu două, și a mers din nou în instanță să-și caute dreptatea și a cerut suspendarea Ordinului Prefectului, dar și anularea actului administrativ.A justificat cererea de suspendare cum a putut mai bineÎn prima etapă a fost judecată suspendarea ordinului. În cererea de chemare în judecată, a arătat că ordinul prefectului este unul nelegal și a cerut introducerea în cauză și a Agenţiei Naționale de Integritate. În motivarea cererii, a arătat că temeinicia şi legalitatea Ordinului contestat trebuie analizată şi prin prisma Hotărârii pronunţată de CJUE în cauza C 40/21 T.A.C împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, în sensul că interdicţia prevăzută de art. 25 din Legea nr. 176/2010 încalcă principiul proporţionalităţii sancţiunii. Concret, articolul de lege în cauză, avut în vedere de CJUE în cauza mai sus amintită, prevede o interdicție generală de 3 ani pentru cazurile de incompatibilitate, astfel că durata interdicției respective nu este însoțită de nicio posibilitate de individualizare și nu permite să se excludă ca, în anumite cazuri excepționale, această sancțiune să se poată dovedi disproporționată în raport cu încălcarea pe care o sancționează.“În urma analizei aprofundate realizată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C- 40/21 T.A.C. vs. ANI, prin Hotărârea pronunţată la data de 4.05.2023, s-a stabilit că interdicţia cuprinsă în art. 25 alin. 2 din Legea 176/2010 este adecvată, necesară şi în principiu proporţională, doar în cazuri excepţionale putându-se constata caracterul disproporțional al sancţiunii complementare.Or, analizând situaţia concretă existentă în cauză, sancţiunea aplicată în urma rămânerii definitive a Raportului de evaluare ANI şi consecinţele acesteia apar ca fiind disproporţionate.După cum se poate observa, dreptul comunitar se interpretează în sensul că o atare măsură reglementată de dreptul naţional ar putea fi considerată disproporţionată doar în situaţii de excepţie şi doar atunci când comportamentul ilicit constatat nu prezintă niciun element de gravitate.Astfel, subliniind importanţa respectării interesului public, în lumina principilor transparenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiilor publice, precum şi faţă de necesitatea reglementării unor mecanisme apte să asigure prevenţia în raport de consecinţele reprobabile ce ar putea rezulta ca urmare a încălcării legislaţiei incidente în materia incompatibilităților, chiar şi din cele mai puţin semnificative, ale aleșilor, instanţa are în vedere, totodată, necesitatea respectării principului proporţionalităţii.În acord cu cele statuate de C.J.U.E., solicită instanţei să constate că, în speţă, chiar dacă s-a reţinut existenţa unei stări de incompatibilitate, încălcarea constatată nu este de o gravitate deosebită faţă de circumstanţele cauzei (…), astfel că nu se poate reţine că sancţiunea ar fi proporţională în raport de încălcarea pe care o reprimă, în sensul celor statuate la pct. 2 din dispozitivul Hotărârii date în cauza C-40/21.Persoana evaluată, Bradea Grigore în cadrul PFA-ului şi-a crescut animalele pe care le avea în calitate de persoană fizică (încă dinainte de a fi primar), nu a avut afaceri cu primăria sau cu structuri din subordinea acesteia (nici nu a emis/semnat absolut nici un act pentru PFA) şi cel mai important nu a obţinut venituri din activitatea de creştere a animalelor din curte în cadrul persoanei fizice autorizate, respectiv 3 vaci, 1-3 porci, circa 80-100 de păsări.În concret, din pricina legislaţiei stufoase, neclare şi în continuă modificare în problematica incompatibilităților, nu şi-a dat seama că înfiinţând acest PFA pentru animalele pe care oricum le avea în curte, chiar fără a face afaceri şi fără a avea vreun profit poate intra în stare de incompatibilitate cu funcţia de primar.Se poate observa din relaţiile primite de la APIA că mica exploataţie agricolă nu a desfăşurat în concret activitate şi nu a realizat venituri din activităţi agricole (veniturile agricole care apar în adeverinţele de venit rezultând din depăşirea normei neimpozabile, de ex. pentru 3 vaci numărul neimpozabil era de 2 vaci, a treia intrând la venit impozabil).Mai mult, de creşterea animalelor pe care familia Bradea le avea în gospodărie (3 vaci, 1-3 porci, circa 80-100 de păsări) şi pentru care a fost înfiinţat PFA-ul, în fapt nu s-a ocupat primarul Bradea Grigore, ci soţia acestuia (…) împreună cu zilieri. Produsele agricole obţinute de la aceste animale (3 vaci, 1-3 porci, circa 80-100 de păsări) erau destinate consumului propriu al familiei, nefiind vândute în scopul obţinerii de profit.Mai mult, lipsa în antecedente a unor alte sancţiuni administrative ar putea constitui o circumstanţă personală care ar putea duce la înlăturarea interdicției legale, în condiţiile în care gravitatea faptei imputate apare ca fiind este una redusă, iar modul în care reclamantul Bradea Grigore se raportează la cerinţele de integritate pentru exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice nu denotă caracterul necesar al acestei interdicţii de a mai ocupa funcţii elective pentru o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”, a reținut tribunalul din cererea de chemare în judecată depusă de fostul primar.Totodată acesta a mai precizat că Ordinul este nelegal pentru că este nemotivat.“Preambulul Ordinului contestat nu conţine decât o înșiruire de înscrisuri şi de articole de lege, fără a se explica nici măcar sumar care este incidenţa acestora faţă de situaţia de fapt. Or, motivarea unui act administrativ constituie una din condiţiile de legalitate şi validitate a actului administrativ, reprezentând o garanţie împotriva arbitrariului şi excesului de putere al autorităţilor administraţiei publice, în prezenta speţă, a pârâtului Prefectul Judeţului Bistrița-Năsăud”, a mai reținut instanța.Bradea a invocat și faptul că în speță este vorba de un caz bine justificat, întrucât prin Ordinul contestat i-a fost aplicată o sancţiune care nu era în vigoare la data săvârşirii faptelor, în condițiile în care CCR, prin Decizia nr. 418 din 3 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 563 din 30 iulie 2014, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 176/2010.“Conform art-147 alin. (1) din Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile sau ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind ne constituţionale sunt suspendate de drept.Având în vedere că art. 25 alin. (2) teza a II-a nu a fost modificat în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial (nu este modificat nici în prezent), acesta a fost abrogat de drept.Astfel, nu doar că prin Ordinul contestat a fost aplicată petentului o sancţiune care nu era în vigoare la data săvârşirii faptelor (întreg art. 25 neputând retroactiva), ci mai mult a fost aplicată acestuia o sancţiune prevăzută de o normă abrogată (inexistentă).În absenţa tezei a II-a din art. 25, primarul nu este decăzut din dreptul de a ocupa o funcţie electivă.”, a mai susţinut Grigore Bradea.Evident, acesta a invocat și paguba iminentă, întrucât în această perioadă este lipsit de dreptul constituţional la muncă şi de veniturile salariale obţinute în calitate de primar. De asemenea, ar suferi şi un prejudiciu de imagine care nu se justifică în cazul în care va câştiga contestaţia la ordin.“Tot prin executarea acestui ordin sunt afectate şi interesele cetăţenilor localităţii care la alegerile din 9 iunie 2024 i-au acordat încredere având în vedere programul electoral prezentat.Aşadar, pe lângă prejudiciul vizând încasarea indemnizaţiei de primar şi prejudiciul de imagine, o eventuală nesuspendare ar crea şi un prejudiciu ireparabil constând în imposibilitatea exercitării mandatului de primar în baza votului exprimat.În acest mandat, în calitate de primar, şi-a propus să obţină finanţare şi să pună în aplicare numeroase proiecte, procedurile fiind în curs de execuţie, prejudiciile care i se aduc sunt viitoare şi previzibile, încadrându-se în noţiunea de pagubă iminentă, astfel cum este definită ea de art. 2 lit. ş din Legea 554/2004”, a mai reținut instanța din cererea de suspendare a Ordinului.Cererea nu îndeplinește toate condițiile prevăzute de legeInstanța nu a fost însă de acord cu alegaţiile fostului primar, în condiţiile în care contestaţia acestuia la raportul de evaluare întocmit de ANI a fost respinsă atât de Curtea de Apel Cluj, cât și de Instanța Supremă.În primul rând, tribunalul a ajuns la concluzia că în speță nu este vorba de un caz bine justificat.“În atare condiţii, Agenţia Naţională de Integritate a procedat la comunicarea Raportului de evaluare către Instituţia Prefectului Judeţului Bistrița-Năsăud, astfel încât, prin Ordinul nr. 69 din 07.04.2025, a cărui executare se solicită a fi suspendată, s-a făcut aplicarea prevederilor art. 160 alin. 1 lit. b, alin. 3, 4 şi 7 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, citate în precedent.Aşadar, în cadrul cercetării condiţiei cazului bine justificat, instanţa constată că, la nivel de aparenţă, faţă de starea de fapt ce se degajă din actele dosarului, emiterea Ordinului nr. 69 din 07.04.2025 este legitimată de prevederile legale menţionate în conţinutul actului administrativ, prevederi edictate în termeni clari şi neechivoci, în sensul că încetarea înainte de termen a mandatului de primar, în caz de incompatibilitate, intervine de drept, iar prefectul, prin ordin, nu face altceva decât să constate faptul că a intervenit această situaţie, fără a se conferi prefectului posibilitatea de apreciere în exercitarea acestei atribuţii.Cât priveşte dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, acestea reglementează decăderea persoanei al cărei mandat a încetat, ca urmare a încălcării normelor privind conflictul de interese sau incompatibilitatea, din dreptul de a mai ocupa anumite funcţii pentru o perioadă de trei ani, această sancţiune operând automat atunci când sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, fără a fi necesar un act de autoritate prin care să se constate intervenită decăderea.În speţă, ordinul a cărui executare se solicită a fi suspendată nu face nicio referire la prevederile art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, astfel încât, criticile formulate de reclamant prin raportare la acest text legal nu prezintă relevanţă sub aspectul analizei privind îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat.Este adevărat că potrivit interpretării realizate de CJUE în Cauza C 40/21 TAC împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, invocată de reclamant, principiul proporționalității trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei legislații naționale care prevede o măsură constând în interdicția de a ocupa orice funcție publică aleasă pentru o durată prestabilită de trei ani împotriva unei persoane față de care s-a constatat existența unui conflict de interese în exercitarea unei asemenea funcții, cu condiția ca, având în vedere toate împrejurările relevante, aplicarea acestei legislații să conducă la aplicarea unei sancțiuni adecvate gravității încălcării pe care o reprimă, ținând seama de obiectivul de a asigura integritatea și transparența în exercitarea funcțiilor și a demnităților publice, precum și de a preveni corupția instituțională, însă aşa cum rezultă din considerentele invocatei hotărâri, această sarcină revine instanţei de judecată investite cu analiza de legalitate a actului de aplicare a sancţiunii, o atare abilitare neputând fi reţinută în sarcina prefectului care, urmare a constatării intervenirii cazului de încetare de drept a mandatului primarului, este obligat să urmeze întocmai procedura prevăzută de art. 160 din Codul administrativ şi, în aplicarea acestor prevederi, să emită ordinul prin care constată încetarea mandatului de primar”, se arată în motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.În ceea ce privește nemotivarea actului administrativ invocată de Grigore Bradea, instanța arată că au fost precizate clar coordonatele încetării de drept a mandatului primarului, de natură a face posibilă, în mod rezonabil, orientarea conduitei acestuia, iar emiterea ordinului a fost precedată de raportul de evaluare al ANI.În ceea ce priveşte condiţia producerii pagubei iminente, instanța a admis că Grigore Bradea a suferit un prejudiciu material în condițiile în care ordinul prefectului a fost pus în executare imediat, el fiind astfel privat de indemnizația corespunzătoare funcției de primar, precum și un prejudiciu de imagine. Însă, a arătat instanța, această condiție nu este suficientă, dacă nu este cumulată cu cealaltă, cea a cazului bine justificat.“În privinţa argumentelor vizând prejudiciul invocat de reclamant în raport cu funcţionarea autorităţilor publice locale, acestea nu pot fi reţinute în cauză, cât timp atribuţiile primarului sunt preluate de drept, în condiţiile art. 163 din Codul administrativ, de către viceprimarul comunei, aspect menţionat de altfel în mod expres în conţinutul art. 2 din Or5dinul nr. 69/07.04.2025.Or, independent de aprecierea privind îndeplinirea condiţiei pagubei iminente, tribunalul constată că, atâta timp cât condiţia existenţei unui caz bine justificat nu se verifică în cauză, nu se poate da curs cererii de suspendare a executării actului administrativ în baza prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, sens în care instanţa urmează să respingă cererea de suspendare formulată de reclamant, ca nefiind întrunite, cumulativ, condiţiile legale pentru a se dispune măsura solicitată de acesta”, a mai adăugat instanța.Sentința nu este definitivă și a fost atacată de fostul primar la Curtea de Apel Cluj.Spre finele lunii septembrie, va avea loc primul termen în celălalt dosar, în care Bradea cere anularea actului executiv.