Greșeli flagrante comise de Tribunalul BN! Dosarul în care Prefectul județului și un fermier au dat în judecată Consiliul Local și Primăria Nimigea, întors de CA Cluj la instanța de fond

În martie 2021, Consiliul Local al Comunei Nimigea a aprobat concesionarea prin licitaţie publică a unor suprafeţe de pajişti, aparţinând domeniului public al comunei Nimigea.Numai că hotărârea adoptată nu avea atașate o serie de documente obligatorii, prevăzute de lege, astfel că atunci când actul administrativ a ajuns la instituția Prefectului pentru controlul de legalitate, prefectul a transmis o plângere prealabilă legislativului local din Nimigea, prin care a cerut revocarea hotărârii.Între timp însă, administrația locală organizase licitația pentru concesionarea pășunilor comunei și a desemnat și câștigătorii, astfel că a transmis Prefecturii că hotărârea a intrat în circuitul civil în urma încheierii contratelor de concesiune și prin urmare nu poate fi modificată sau revocată. Drept urmare, Prefectul Județului a cerut în instanța anularea hotărârii de consiliu local, invocând nelegalitatea acesteia fiindcă nu respectă prevederile legale în materie.Aceeași hotărâre de consiliu local a fost atacată în instanță și de un fermier, care a cerut anularea acesteia ca nelegală, invocând în esență aceleași motive ca și Prefectura, acesta făcând referire și la caietul de sarcini al licitaţiei care ar fi fost “întocmit cu încălcarea legii și se impune anularea lui”.Tribunalul Bistrița-Năsăud a admis acțiunea Prefectului Județului Bistrița-Năsăud, însă a respins-o pe cea a fermierului, deși solicitările erau similare. Numai că în ce privește acțiunea fermierului, instanța a analizat excepția tardivității invocată de Consiliul Local cu privire la depunerea plângerii prealabile și a constatat că într adevăr actul a fost depus după mai mult de 30 de zile, termenul maxim prevăzut de lege, de la comunicarea publică a hotărârii de consiliu local.Motivele de recurs invocate în instanțăSentința tribunalului a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Cluj, atât de Consiliul Local Nimigea, cât și de fermierul S.Ș.Astfel, fermierul a arătat că instanţa de fond în mod nelegal a constatat că hotărârea de consiliu supusă controlului este un act de natură individuală, aspect reţinut prin încheierea de şedinţă din 10.12.2021.“Dispoziţiile legale ale actelor normative avute în vedere de instanţa de fond atât în încheierea de şedinţă din 10.12.2021, precum şi în considerentele sentinţei civile, în motivarea calificării HCL 7/10.03.2021 ca având natură individuală, în sensul că se identifică sfera beneficiarilor ca fiind crescătorii de animale, în opinia recurentului, argumentele redate nu conferă claritate cu privire la calificarea naturii actului în discuţie, atâta timp cât la art. 8 din hotărârea atacată nu sunt nominalizaţi beneficiarii. Conţinutul art. 8 din HCL 7/10.03.2021 «La licitaţia publică pot participa crescători de animale, persoane fizice sau juridice care deţin animale înregistrate RNE….» nu este de natură a califica HCL ca fiind un act cu caracter individual.Față de motivele invocate şi normele ce delimitează actul individual de cel normativ prin raportare la hotărârea de consiliu supusă controlului judecătoresc, a sferei persoanelor nedeterminate în mod individual, solicită a se constata că H.C.L. nr. 7/10.03.2021 privind concesionarea prin licitaţie publică a unor suprafeţe de pajişti aparţinând domeniului public a Comunei Nimigea are natura unui act administrativ normativ şi nu unul individual, motiv pentru care în baza art.7 alin. (11) din L. nr. 554/2004, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând”, a reținut Curtea de Apel Cluj din recursul formulat de fermier.Al doilea motiv de casare invocat de fermier vizează faptul că instanţa de fond s-a pronunţat asupra respingerii excepţiei tardivităţii plângerii prealabile către organul emitent, în sensul că prin încheierea de şedinţă din data de 21.01.2022, a respins excepţia tardivităţii invocată de pârâţi, deși în sentință arată că plângerea a fost formulată tardiv, peste termenul de 30 de zile.“Apreciază că este nelegală statuarea instanţei de fond din considerentele hotărârii atacate, în condiţiile în care, stabilind că actul atacat este unul de natură individuală şi că trebuie făcută dovada comunicării chiar şi prin aducere la cunoştinţă publică, în mod nelegal a hotărât în sensul admiterii excepţiei atâta timp cât pârâtele nu au făcut dovada comunicării hotărârii către beneficiar, implicit către recurent. În acest sens solicită a se avea în vedere considerentele şi dispoziţiile încheierilor anterioare, respectiv patru termene în care instanţa a solicitat pârâtelor să depună dovezi certe de comunicare a hotărârii de consiliu, însă acestea din urmă nu s-au conformat.De observat că în considerente hotărârii nu este indicată o dată precisă care să constituie momentul de început al termenului de 30 de zile în care se poate formula plângerea prealabilă, însă din motivare se deduce că această dată ar fi cea în care a achitat dovada c/v caietului de sarcini, în care s-a aflat şi HCL contestată, adică data de 29.03.2021, considerând astfel că plângerea prealabilă nu a fost formulată în termen. Or, tocmai aici intervine contradicția evidentă, că aceeaşi dată a fost avută în vedere de instanţa fondului şi la momentul când s-a pronunţat pe respingerea excepţiei inadmisibilităţii de la termenul din 21.01.2022, aspect ce conferă un caracter nelegal al hotărârii atacate”, a mai reținut instanța.Totodată, fermierul a mai arătat că instanța bistrițeană nu a analizat întreg probatoriul administrat pentru fondul cauzei, în condițiile în care aspectele de nelegalitate contestate de către prefect vizează în mare parte aceleaşi motive pe care şi el le-a invocat prin plângere, mai ales cele privitoare la criteriile de atribuire al contractului de concesiune, respectiv criteriul preţului cel mai mare al redevenţei, pe care intimatele nu l-au avut în vedere la emiterea HCLDe cealaltă parte, Consiliul Local Nimigea a cerut admiterea recursului, casarea hotărârii tribunalului şi respingerea cererii de chemare în judecată formulată de Prefectul Judeţului Bistrița-Năsăud, ca neîntemeiată, în condițiile în care fermierul nu ar fi suferit o vătămare reală în urma adoptării hotărârii de consiliu local.Bobârnac peste nasul instanței bistrițeneDupă ce a analizat actele de la dosar prin prisma recursurilor formulate, Curtea de Apel Cluj a decis să trimită cauza spre rejudecare. Motivul? Deși într-o ședință care a avut loc în ianuarie 2022, instanța bistrițeană a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru tardivitatea plângerii prealabile invocată de Consiliul Local Nimigea, în sentința finală nu a mai ținut cont de respectiva decizie și a hotărât fix invers. Asta în condițiile în care decizia luată în respectiva ședință din ianuarie nu a fost atacată cu recurs de pârâte, respectiv de Consiliul Local și Primăria (UAT) Nimigea.“Curtea constată că, în şedinţa publică de la termenul de judecată menţionat, instanţa de fond, după deliberare, a apreciat că Hotărârea nr. 7/10.03.2021 privind concesionarea prin licitaţie publică a unor suprafeţe de pajişti aparţinând domeniului public al Comunei Nimigea este un act administrativ individual, având în vedere faptul că a fost emis în aplicarea prevederilor art. 9 din O.U.G. nr. 34/2013, text legal care se referă la «punerea în valoare a pajiştilor prin încheierea contractelor de închiriere în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animale înscrise în RNE», în exercitarea prerogativelor de administrare a pajiştilor conferite consiliilor locale de prevederile art. 4 din Normele de aplicare a O.U.G. nr.34/2013, aprobate prin H.G. nr. 1064/2013. În acelaşi timp, prevederile art. 9 alin.3 din O.U.G. nr. 345/2013 obligă Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor să dispună cu privire la iniţierea procedurii de concesionare/închiriere până la data de 1 martie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, oraşului, respectiv al municipiului. Caracterul individual al acestor hotărâri transpare din conţinutul art. 6 din H.G. nr. 1064/2013, din economia căruia rezultă că, în vederea încheierii contractelor de închiriere, «crescătorii de animale din cadrul colectivității locale depun individual la compartimentul funcţional din cadrul primăriei unităţii administrativ teritoriale documente care atestă că deţin animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, pentru care solicită pentru pășunat suprafeţe de pajişti». Aşadar, hotărârea consiliului local atacată nu prezintă natura unui act administrativ cu caracter normativ, neavând aplicabilitate generală în sensul prevederilor art. 3 lit. a din Legea nr. 52/2003, dimpotrivă, beneficiarul acestei hotărâri sunt reprezentaţi de o categorie a căror criterii de individualizare sunt clar definite în chiar conţinutul actului administrativ supus controlului (H.C.L. nr. 7/10.03.2021). (…)Astfel, toate încheierile care preced hotărârea şi au ca scop să pregătească soluţionarea pricinii sunt încheieri premergătoare. După cum reiese din textul de lege citat, unele dintre încheieri pot conţine dispoziţii pur premergătoare (încheieri preparatorii), care nu leagă instanţa sau, dimpotrivă, pot conţine soluţionări parţiale ale unor aspecte ale litigiului care leagă instanţa (încheieri interlocutorii), în sensul că nu se mai poate reveni asupra celor hotărâte.Or, încheierea de şedinţă din data de 10.12.2021 nu reprezintă o încheiere interlocutorie. Tribunalul nu a soluţionat excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase. Excepţia inadmisibilităţii, ca efect al tardivităţii plângerii prealabile, a fost prorogată pentru următorul termen de judecată şi a fost soluţionată la termenul de judecată din data de 21.01.2022.În consecinţă, instanţa nu era legată de dezlegarea dată în privinţa naturii juridice a hotărârii de consiliu local atacate. Încheierea premergătoare din data de 10.12.2021 avea un caracter preparatoriu, iar nu interlocutoriu şi nu se impunea a fi respectată în continuare în cursul procesului.În schimb, prin încheierea de şedinţă din data de 21.01.2022, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dispus respingerea ca neîntemeiată a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pentru tardivitatea plângerii prealabile invocată de către pârâte, având în vedere următoarele: Potrivit art. 7 al. 1 din Legea nr. 554/2004, plângerea prealabilă se formulează în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, pentru motive temeinice persoana vătămată destinatar al actului poate introduce în cazul actelor administrativ materiale şi peste termenul prevăzut la aliniatul 1 dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.Prin urmare, textul legal face referire la data comunicării actului. S-a calificat în şedinţele anterioare natura juridică a actului atacat, respectiv a Hotărârii Consiliului Local nr. 7/10.03.2021, ca fiind un act administrativ individual. La dosar nu s-a făcut dovada modului în care acest act a fost comunicat cu reclamantul S.Ș., în schimb s-a făcut trimitere de către pârâte la momentul la care a luat la cunoştinţă de existenţa conţinutului hotărârii consiliului local. În conţinutul hotărârii se menţionează că se aduce la cunoştinţă publică, nu s-au făcut aceste dovezi dar, nefiind făcută dovada comunicării, plângerea prealabilă ar apărea ca fiind formulată în termen în baza art. 7 al. 1. În plus, chiar raportându-se la momentul indicat în notele de şedinţă depuse pentru termenul de astăzi, respectiv la momentul la care a achitat reclamantul taxa pentru a participa la licitaţie, respectiv 29.03.2021, pornind de la prezumţia că în momentul în care a achitat această chitanţă de participare la licitaţia desfăşurată în baza HCL acesta a şi luat la cunoştinţă de conţinutul ei, chiar în aceste condiţii şi considerând conform raţionamentului prezentat de pârâtă că acesta ar fi momentul de curgere al termenului de 30 de zile prevăzut de art. 7 al. 1 din Legea 554/2004, plângerea tot a fost formulată în termen cât timp s-a făcut dovada transmiterii de către reclamanţi la 29.04.2021, ora 10,21 şi dovada primirii în aceeaşi dată, la ora 10,34, conformată prin «ok» primirea, depunându-se la acest termen un document suplimentar care atestă recepţionarea acestei plângeri de către destinatar Consiliul local al comunei Nimigea. Prin urmare, respinge această excepţie.În mod evident, această încheiere prin care s-a soluţionat excepţia inadmisibilităţii acţiunii are un caracter interlocutoriu şi se impunea a fi respectată în continuare în cursul procesului.Cu nesocotirea art. 235 Cod procedură civilă, prin sentinţa civilă nr. ###/2024, pronunţată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, s-a admis excepţia tardivităţii formulării plângerii prealabile, invocată de pârâţii Consiliului Local al comunei Nimigea şi U.A.T. Comuna Nimigea şi, în consecinţă, s-a respins, ca efect al tardivităţii formulării plângerii prealabile, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S.Ș. în contradictoriu cu pârâţii Consiliului Local al comunei Nimigea şi U.A.T. Comuna Nimigea, ce face obiectul dosarului nr. ####/112/2021.Încheierea de şedinţă din data de 21.01.2022 nu a fost recurată şi a intrat astfel în autoritatea de lucru judecat. Or, inclusiv prin aceasta s-a reţinut natura juridică a H.C.L. nr.7/2021 ca fiind act administrativ individual, întreaga analiză a tardivităţii plângerii prealabile formulate de reclamantul S.Ș. pornind de la această premisă. În consecinţă, chiar dacă am aprecia că încheierea anterioară, din data de 10.12.2021, ar fi o încheiere interlocutorie, încheierea din data de 21.01.2022 nu a fost recurată şi ar rămâne valabilă calificarea naturii actului atacat, în acelaşi sens. (…)Pe de altă parte, însă, sentinţa civilă nr. ###/2024 a fost pronunţată de Tribunalul Bistrița-Năsăud cu nesocotirea încheierii interlocutorii din data de 21.01.2022 şi este lovită de nulitate, vătămarea suferită de reclamantul S.Ș. fiind evidentă: deşi excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru tardivitatea plângerii prealabile invocată de către pârâţi a fost tranşată anterior în sensul respingerii, instanţa a reluat-o şi a dat o soluţie contrară.Astfel, Curtea validează al doilea motiv de casare invocat de recurentul reclamant, care vizează faptul că instanţa de fond s-a pronunţat anterior asupra respingerii excepţiei tardivităţii plângerii prealabile, prin încheierea de şedinţă din data de 21.01.2022, când a respins excepţia tardivităţii invocată de pârâţi.Făcând aplicarea art. 235 din Cod, reţinem că prin încheierea din data de 21.01.2022 s-a soluţionat o excepţie, iar această soluţie leagă instanţa, care nu mai putea reveni asupra celor hotărâte.Excepţia inadmisibilităţii pentru tardivitatea plângerii prealabile a fost invocată în faţa instanţei de fond şi a fost respinsă prin încheierea interlocutorie din data de 21.01.2022, care nu a fost recurată. Prin urmare, soluţia de respingere a excepţiei a intrat în autoritatea de lucru judecat, iar aspectul tranşat nu mai poate fi pus în discuţie.Pentru aceste considerente, se constată incidenţa motivului de casare prevăzut de art.488 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă, regulile de procedură încălcate atrăgând sancţiunea nulităţii sentinţei.Efect al admiterii excepţiei, cererea de chemare în judecată care face obiectul dosarului nr. 1201/112/2021 a rămas nesoluţionată. Cererea înregistrată sub nr. 1425/112/2021, conexată, are acelaşi obiect (anularea Hotărârii Consiliului Local al comunei Nimigea nr. 7/10.03.2021 privind concesionarea prin licitaţie publică a unor suprafeţe de pajişti aparţinând domeniului public al comunei Nimigea), iar motivele de nelegalitate se suprapun.În consecinţă, judecarea pe fond a cererilor de chemare în judecată trebuie să se realizeze unitar, cu participarea reclamantului S.Ș., în privinţa căruia s-a reţinut în mod nelegal un fine de neprimire”, se arată în motivarea instanței, care a admis cel de-al doilea motiv de casare a sentinței invocat de fermierul S.Ș.Totodată, instanța a rejudecat și excepţia tardivităţii formulării plângerii prealabile formulată S.Ș., invocată de Consiliul Local Nimigea şi U.A.T. Comuna Nimigea, ajungând la concluzia că aceasta trebuie respinsă, astfel că a fost respins și recursul acestora.“Întrucât nu s-a cercetat fondul cauzei şi în contradictoriu cu reclamantul din dosarul nr. 1201/112/2021, se vor trimite spre rejudecare aceleiaşi instanţe cererile de chemare în judecată formulate de reclamanţii Prefectul Judeţului Bistrița-Năsăud şi S.Ș., astfel cum au fost conexate”, a conchis Curtea de Apel Cluj.