Izoref Construcții victorie in fața ANAF

Controalele fiscale din sectorul construcțiilor au scos la iveală o zonă gri a legislației românești: aplicarea facilităților fiscale pentru muncitorii trimiși să muncească în străinătate. Astfel, a apărut și dosarul „Izoref Construcții” – un caz ce așază în opoziție o companie privată și statul român, reprezentat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), creând o dispută de peste două milioane și jumătate de lei.Neînțelegerile au apărut după ce ANAF a acuzat firma că ar fi aplicat ilegal scutirile de taxe din OUG 114/2018, dat fiind faptul că o parte dintre angajați lucrau în alte state membre ale Uniunii Europene. Reprezentanții Statului au emis, astfel, mai multe decizii de impunere și penalități. Izoref Construcții a acționat în Instanță, permițând ca o problemă mult mai amplă să iasă la iveală: ordinele pe care le-au consultat inspectorii fiscali fuseseră între timp anulate de către instanțe, iar legea nu prevedea clar acest lucru în perioada controalelor. Tribunalul a dat dreptate firmei, anulând toate actele fiscale, iar cazul a ajuns în recurs, fiind în prezent suspendat până la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Firma a fost înființată în 1994, având „tradiție în domeniu” (așa cum afirmă chiar ei), reprezentând șantierul din Cluj al Antreprizei de înzidiri refractare din fostul Trust de Izolatii pentru Lucrări Industriale București (TILIB). Anul trecut Izoref a avut 48 de angajați, fiind încadrată astfel drept companie medie, din punct de vedere al forței de muncă. Din punct de vedere financiar, compania are un incontestabil succes: atât cifra de afaceri, cât și profitul firmei cresc de la an la an – în 2024 cifra de afaceri a firmei a fost 44.285.768 lei (comparativ cu anul 2023, când aceasta a arătat 33.636.809 lei); iar profitul a fost de 4.917.169 lei (comparativ cu anul 2023, cu 3.192.685 lei). Totodată, Izoref Construcții se află pe locul 1 în clasamentul Top Afaceri România Întreprinderi Mici, județul Cluj, domeniul 4399: Alte lucrări speciale de construcții. Firma Izoref Construcții S.R.L. lucra în domeniul construcțiilor și aplica facilitățile fiscale din O.U.G. 114/2018 (scutiri de impozit și contribuții). ANAF a realizat o inspecție fiscală, susținând că firma n-ar fi avut dreptul la aceste scutiri, pentru că o parte din angajați lucrau în străinătate (nu în România); Ordinul intern CNSP nr. 239/2019 spunea că facilitățile se aplică doar celor care muncesc efectiv în țară. Pe baza acestui ordin, ANAF a decis că firma a aplicat greșit scutirile și a emis: Raportul de inspecție fiscală nr. 1514/20.12.2022; Decizia de impunere nr. 2273/20.12.2022. Totalul sumelor stabilite de ANAF: 2.652.716 lei, din care 1.538.174 lei obligații principale și restul dobânzi + penalități. În august 2023 a fost înregistrat un dosar la Tribunalul Cluj, ca reclamant figurând Izoref Construcții S.R.L, iar ca pârâți: Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca. Dosarul a apărut la secția mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Firma a atacat decizia ANAF la Tribunalul Cluj, afirmând că: Ordinul CNSP nr. 239/2019 era ilegal și fusese anulat definitiv de alte instanțe; legea (O.U.G. 114/2018) nu cerea ca activitatea să se desfășoare doar în România – această condiție a apărut abia din 18 iulie 2022, prin O.G. 16/2022; deci pentru perioada 2019–2022 firma ar fi aplicat corect facilitățile.Tribunalul a constatat că actele administrative pe care s-a bazat ANAF (ordinele 239/2019, 611/2019 etc.) au fost anulate definitiv. Potrivit legii, actele anulate nu mai produc efecte juridice, în consecință, impunerea și penalitățile nu se consideră legale.Ultima ședință din cadrul dosarului a avut loc în mai 2024 și a fost soldată cu Admiterea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Izoref Construcții S.R.L. Instanța a pronunțat o decizie favorabilă pentru reclamantă: „Dispune anularea Deciziei de soluționare a contestației nr. 864 din data de 10.03.2023, a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoane juridice nr. 2273/20.12.2022, respectiv a Raportului de inspecție fiscală F-CJ nr. 1514 din 20.12.2022, cu consecința înlăturării obligațiilor fiscale stabilite suplimentar, în cuantum total de 1538174 lei. Dispune anularea Deciziei referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere nr. 486408812 din data de 05.01.2023, respectiv a Deciziei referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare nr. 485408812 din data de 05.01.2023, cu consecința exonerării societății de plata sumei stabilite prin cele două decizii. Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 1250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru. Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâta DGRFP ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Curtea de Apel Cluj.”. Termenul „dumping” se referă la „vânzarea mărfurilor pe piața externă la prețuri mai scăzute decât acelea de pe piața internă și mondială, practicată de unele țări în scopul înlăturării concurenților și al acaparării piețelor externe”.Fenomenul de Dumping Social are loc atunci când o firmă dintr-un stat membru al Uniunii Europene își trimite lucrători în alt stat membru, dar plătește taxe și contribuții mai mici (sau salarii mai mici), profitând de diferențele dintre sistemele fiscale. Practic, firma are un avantaj neloial față de companiile locale din țara în care sunt trimiși angajații, pentru că își reduce costurile prin folosirea legislației fiscale mai avantajoase din țara de origine. Multiple firme românești (printre care de construcții sau de transport) trimit muncitori în Franța, Belgia sau Germania, dar plătesc taxe ca și cum oamenii ar munci în România.O altă practică frecvent regăsită în cadrul firmelor românești este acordarea diurnei muncitorilor. Angajatorii, la „mica înțelegere” cu angajații, aleg să ofere un salariu mai mic și să compenseze prin a oferi diurne (conform Dex, o „indemnizație plătită unui angajat pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în altă localitate în interes de serviciu” sau o „sumă zilnică plătită unui ziler”), în loc să opteze pentru varianta aflată în legalitate deplină, de a oferi un salariu care să corespundă cu munca angajatului din țara în care lucrează). În acest caz, Statul Român nu se are de pierdut („primindu-și” taxele legale, chiar dacă românii de la firmele din țară lucrează în străinătate). Cine are, însă, de pierdut, este statul în care românii lucrează, de fapt. Dintre cele 14 recenzii de pe Google, trei dintre ele pun firma într-o lumină proastă: un cetățean îi numește pe reprezentanții firmei „hoți”, un alt cetățean, fost angajat susține că firma nu plătește atât cât promite: „după ce muncești o luna jumate, te plătește abia pentru o luna și nici atunci toti bani…te fură la pontaj așa cum au ei chef!”. O a treia recenzie aparține unui domn, care descrie cu interes experiența sa negativă în relație cu firma: „Izoreful a fost cea mai tare firmă, dar acum o ajuns condusă de persoane care se uită în ochii tăi și te mint în față. Poți face orice sacrificiu, nu ai valoare măcar ca om…valoare au unii șefi de echipă, care în șantiere umblă în genunchii din cauza alcoolului, zici că sunt la Nicula la mănăstire. Doar ei au dreptate…tu ca om ești considerat un disc de flex consumat. Păcat…acolo muncitorii fac mari sacrifici pentru nimic. Păcat de omul care a făcut Izoreful o stea cândva…azi totul se duce de râpă cu oamenii din conducere. Dacă vreți, oameni buni, să vă angajați acolo, fugiți cât vedeți cu ochii!”. În februarie a.c., dosarul este înregistrat la Curtea de Apel Cluj, stadiul procesual: Recurs. Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj s-a opus hotărârii Tribunalului Cluj. În cadrul ședinței din aprilie, Curtea de Apel Cluj dispune suspendarea soluţionării cauzei, în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ.; așadar suspendă judecarea cauzei până la soluţionarea recursului declarat în cadrul dosarului. La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, atât la prima, cât şi la a doua strigare a cauzei, s-a constatat lipsa părţilor de la dezbateri. Decizia Curții de Apel aplică un mecanism procedural de „suspendare”: reclamanta nu poate beneficia definitiv de anularea obligațiilor fiscale.  Întregul dosar rămâne în așteptare, până când Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – instanța judiciară supremă, în ierarhia instanțelor judecătorești, din România – va soluționa recursul. ÎCCJ are competența de a judeca recursul în interesul legii și de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Dacă ÎCCJ va menține anularea ordinelor, decizia Tribunalului va fi aplicabilă și societatea va fi exonerată de plata sumelor stabilite. Dacă ÎCCJ va admite recursul și va respinge anularea ordinelor, Tribunalul va trebui să reanalizeze cauza, ceea ce poate afecta decizia inițială privind facilitățile fiscale.Pe scurt, Tribunalul a decis că Izoref Construcții „are dreptate”, dar Curtea de Apel a oprit temporar aplicarea deciziei Tribunalului, până la clarificarea legalității ordinelor care au stat la baza impunerii fiscale.