De curând, Curtea de Apel Cluj a menținut decizia dată de Tribunalul Bistrița-Năsăud la mijlocul anului trecut, cu privire la legalitatea patinoarului amplasat lângă Biserica Evanghelică.La mijlocul anului trecut, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat dreptate Instituției Prefectului și a anulat hotărârea de Consiliu Local. În urmă cu câteva luni, Curtea de Apel Cluj a dat dreptate Tribunalului Bistrița-Năsăud, menținând această hotărâre.Prima sentință, dată de Tribunalul Bistrița-Năsăud a venit la aproape 6 luni după ce patinoarul artificial a fost închis. Sentința dată de Curtea de Apel Cluj este una definitivă și va fi interesant de văzut dacă va mai produce efecte de acum:„Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de Consiliul local al mun. Bistriţa împotriva sentinței civile nr. 246 din 24.07.2024 pronunţată în dosarul nr. 805/112/2024 al Tribunalului Bistriţa Năsăud. Decizia este definitivă”, este decizia Curții de Apel Cluj.Propunerea amplasării unui patinoar artificial demontabil sezonier pe o suprafață de 910 mp în Piața Centrală, în partea de est a Bisericii Evanghelice aparține fostului primar Ioan Turc.De altfel, la data la care hotărârea a fost adoptată de aleșii locali, lucrările de amenajare erau aproape finalizate, în condițiile în care patinoarul artificial urma să funcționeze începând cu 1 decembrie 2023 până în 29 februarie 2024.Floare Gaftone a formulat obiecții de legalitate la hotărârea adoptată.Autorizația de construire a fost emisă însă abia pe data de 14 decembrie 2023, data la care patinoarul funcționa deja. Lipsa acestui document de la dosarul proiectului de hotărâre supus aprobării consilierilor locali este unul dintre motivele pentru care secretarul municipiului Floare Gaftone a formulat obiecții de legalitate la hotărârea adoptată, pe care mai apoi le-a transmis Instituției Prefectului, care a cerut anularea în instanță a acestei hotărâri.Prefectura a trimis Consiliului Local Bistrița o plângere prealabilă, cerând revocarea hotărârii de Consiliu Local. Aleșii au avut pe masă această plângere prealabilă la finalul lunii ianuarie și au refuzat să o revoce.Atunci, Instituția Prefectului a mers mai departe și a atacat hotărârea de Consiliu Local în instanță, însă abia la începutul lunii martie, când oricum efectele actului normativ erau încheiate.„Prin actele de motivare precum și în certificatul de urbanism se menționează faptul că regimul juridic al terenului are categoria de folosință „drum/curți construcții”, fără a fi specificată întinderea suprafeței care are categoria de folosință „drum” ce va fi afectată de amplasarea construcției provizorii, astfel că, ocuparea suprafeței de teren care are categoria „drum” cu o construcție provizorie, încalcă prevederile art. 43 litera e) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, prin care se prevede: „Pe drumurile publice sunt interzise: e) ocuparea, sub orice formă, a părții carosabile, a acostamentului, a zonei de siguranță a podurilor, a stațiilor mijloacelor de transport în comun, a spațiilor de control sau serviciu ale administratorului drumului, a șanțurilor, a trotuarelor, a pistelor și a zonelor de siguranță ale drumului, precum și afectarea stării de curățenie a acestora”, se arată în plângerea Instituției Prefectului, care a ajuns la Primăria Bistrița și a fost ignorată total.De asemene, în hotărârea respectivă nu se specifică nicio modalitate de exercitare a dreptului de proprietate publică prevăzută de lege, cu alte cuvinte nu s-a decis dacă terenul folosit de o societate privată preț de câteva luni este „dat în administrare”, „concesionată”, „închiriat” sau „dat în folosință gratuită”.O altă problemă indentificată de Instituția Prefectului a fost faptul că nu s-a organizat nici o licitație publică pentru ocuparea acestui spațiu și amenajarea unui patinoar.Firma – dizolvată subitSC GABORFI&ALEXA SRL, firma care a pus mâna pe acest contract și care a fost înființată în 1999 a fost dizolvată subit anul trecut, în aprilie, după mai bine de 25 de ani de existență. Decizia a aparținut celor trei asociați ai săi: Traian Patco, Florian Coșoiu și Teodor Florea.În 2023, ultimul an pentru care sunt disponibile datele financiare, a fost unul dintre cei mai buni. Firma a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 445.328 de lei și un profit net de 312.872 de lei și datorii de 7.581 de lei. Firma a avut mereu, cel mult un angajat.În luna septembrie a anului trecut, fostul primar Ioan Turc insista să realizeze o nouă licitație publică pentru concesionarea, pe 5 ani, a spațiului respectiv, unde, firma câștigătoare putea amenaja iarnă de iarnă un patinoar artificial, în schimbul unei chirii lunare cel puțin modice, de doar 3.200 de lei/lună.De data aceasta, în schema intra o altă firmă „Ice Arena”, care-i are ca administratori pe aceiași care au administrat și firma dizolvată subit. Aceasta a fost înregistrată anul trecut și a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 222.072 de lei și un profit de 90.899 de lei. Și firma în cauză are un singur angajat. Pe o oră și jumătate de patinat, firma încasa 25 de lei, de persoană.O firmă privată a făcut bani cu patinoarul din centrul Bistriței, în timp ce patinoarul Primăriei Bistrița, montat în Parcul Regele Mihai 1, în parcarea Hotelului Metropolis stătea nefolosit.Patinoarul Primăriei Bistrița, care a și fost demontat de actualul primar Gabriel Lazany a costat municipalitatea aproximativ 750.000 de lei. Acesta era sintetic și, teoretic, putea fi folosit pe tot parcursul anului.Patinoarul sintetic care stătea nefolosit lângă Hotel Metropolis putea fi folosit și la -30 de grade, dar și la +30 de grade. Era compus din niște plăci date cu o rășină specială ce permitea alunecarea. Nu avea nevoie nici de conectarea permanentă la o sursă de apă și nici de îngrijirea periodică a suprafeței de alunecare.„Atâta timp cât cel cu gheață artificială va funcționa, (n.r. patinoarul din fața Palatului Culturii) nu va funcționa celălalt. Nu are niciun sens să le ținem pe amândouă în funcțiune. Cel sintetic este pentru e pentru toate sezoanele, dar pentru câteva săptămâni e suficient cel artificial (n.r. cel din fața Palatului Culturii)”, era raționamentul fostului primar Ioan Turc pentru decizia de a păstra ambele patinoare, care, culmea nu funcționau concomitent.