Justiția, sub presiune: ÎCCJ dă o lovitură lui Nicușor Dan, cu ecou național

Hotărârea are caracter obligatoriu potrivit art. 521 alin. (3) C. proc. civ., însă nuanțele vor fi clarificate în motivarea ce urmează a fi publicată. Ea totuși, fixează un standard ce depășește speța punctuală.Întrebarea adresată ÎCCJ a vizat dacă Primarul General și Municipiul București pot ataca, în numele interesului public, autorizațiile de construire emise de primarii de sector fără un temei expres, iar răspunsul de principiu a fost negativ fără o dispoziție legală clară. Speța provine din litigii de urbanism în care s-a mizat pe interesul public ca fundament autonom al acțiunii, cu trimitere la rolurile instituționale ale PMB în raport cu sectoarele.Instanțele de fond au respins constant calitatea procesuală activă a Municipiului București și, covârșitor, a Primarului General în acțiunile întemeiate exclusiv pe interes public, bilanțul indicat fiind 39–0 pentru Municipiu și 38–1 pentru Primarul General pe chestiunea calității procesuale. În dosarul singular unde s-a admis calitatea Primarului General, acțiunea a fost totuși respinsă pe fondul legalității, confirmând tendința de a orienta controlul către prefect în lipsa unui text expres pentru PMB.Minuta nu statuează direct dacă articolele din Legea 50/1991 sau Legea 350/2001 conferă explicit Primarului General calitate activă pentru a ataca autorizațiile sectoarelor în contencios obiectiv, aceasta rămânând chestiune de motivare. Confirmă însă paradigma: acolo unde legiuitorul a dorit „actio popularis” pentru entități publice, a prevăzut-o expres, precum în cazul prefectului sau al altor autorități nominalizate în lege.Pentru cauzele pendinte în recurs, construite exclusiv pe interes public, șansele scad dramatic: instanțele sunt așteptate să respingă pe inadmisibilitate contenciosul obiectiv fără normă expresă, cu posibilă recalibrare pe contencios subiectiv doar unde există vătămare proprie dovedită. În urbanismul Capitalei, vectorul de control rămâne Prefectul, dacă nu intervine o modificare legislativă care să confere explicit calitate activă Primarului General sau Municipiului.Standardul se extinde în întregul contencios administrativ: autoritățile publice care au acționat „în numele interesului public” fără vătămare proprie și fără text clar vor întâmpina același filtru, revenindu-se la regulile Legii 554/2004 privind primatul contenciosului subiectiv. Urmează ca motivarea ÎCCJ să detalieze relația dintre definiția interesului legitim public și legitimarea procesuală activă, iar eventualele ajustări să fie consolidate prin intervenție legislativă explicită.Sursa: știripesurseCitește și: