Lovitură de teatru în dosarul averii primarului Vasile Laba, luată la puricat de Agenția Națională de Integritate! Ce a decis în recurs Înalta Curte

ANI a demarat cercetarea cu privire la averea lui Vasile Laba încă din iunie 2013, în urma unei sesizări trimisă de o persoană fizică, însă o verificare amănunțită a fost efectuată începând cu 2016 și a continuat până în 2022 când a fost emis raportul de evaluare.“Prin Raportul de evaluare din noiembrie 2022, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj în vederea “constatării existenței unor venituri nejustificate în sarcina persoanei cercetate Laba Vasile respectiv suma de 37.050 euro, compusă din 31.050 euro — încasare de la (…) S.R.L. în perioada 2017 –  [suma de 4.550 de euro în 20.10.2017; suma de 4.500 euro în 16.03.2018; suma de 3.000 euro în 05.04.2019; suma de 2.000 euro în 03.05.2019; suma de 5.000 euro în 02.03.2020; suma de 5.000 euro în 29.10.2021; suma de 7.000 euro în 03.11.2021); precum şi 6.320 euro — sume de bani obținute de persoana evaluată de la diverse persoane (320 euro – depunere tăcută în data de 23.11.2017 de (…) și 6.000 euro — depunere făcută în data de 22.04.2021 de (…)], respectiv suma de 101.120 lei — depunere de numerar efectuată de soţia persoanei cercetate, Laba Cristina, în contul în lei deschis pe numele acesteia la (…) în data de 15.03.2021”, se preciza într-un comunicat al Agenției Național de Integritate, dat publicității în noiembrie 2022.Drept urmare, Agenția a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Cluj, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către edilul comunei Bistrița Bârgăului, în perioada exercitării funcției publice.Sume nejustificateComisia de cercetare a averilor a reţinut că suma de 31.050 EUR a fost virată de către Loreal Service SRL din Italia, firmă în care cumnatul lui Vasile Laba ar fi asociat, sumele figurând în acte drept împrumut acordat unui asociat, iar suma de 6.000 EUR de către a fost virată de către o altă persoană edilului și a soției sale.“La data de 20.10.2017 în contul deschis la (…) pe numele soției persoanei cercetate s-a virat suma de 4550 EUR; în data de 16 martie 2018 în contul deținut la (…) de către persoana cercetată s-a virat suma de 4500 Eur, în data de 5 aprilie 2019 în același cont s-a virat suma de 3000 Eur, în data de 3 mai 2019 în același cont s-a virat suma de 2000 euro.În total în perioada 2020-2021 s-a virat în aceste conturi suma de 14.050 EUR. În contul deschis pe numele persoanei cercetate la (…) s-au virat în perioada (…) următoarele sume de bani: la data de 2 martie 2020 suma de 5000 Eur, la data de 22 aprilie 2021 suma de 6000 Eur, la data de 29.10.2021 suma de 5000 Eur și la data de 3 noiembrie 2021 suma de 7000 Eur.Comisia de cercetare a averilor a reţinut, cu privire la suma de 14.050 euro, transferată (…) în conturile persoanei cercetate şi a soţiei acestei, că Loreal Service SRL dispunea de venituri pentru a realiza aceste transferuri, însă nu a fost dovedit faptul că sumele primite au fost folosite în conformitate cu susţinerile persoanei cercetate, respectiv pentru lucrări de construcţii la casa dl (…), în realitate aceste sume fiind proprietatea persoanei cercetate si a familiei sale.Similar, cu privire la suma de 11.000 euro virată de către Loreal Service din Italia, nu a fost dovedit ca sumele primite au fost folosite în conformitate cu sustinerile persoanei cercetate, pentru achiziţionarea unui apartament în (…) pentru dl. (…), în realitate sumele fiind proprietatea persoanei cercetate si a familiei acesteia.Cu privire la suma de 12.000 euro, transferată în perioada (…) s-a reţinut că nu a fost folosită în alt scop decât cel al depozitării, această operaţiune fiind specifică proprietarului”, a reținut Curtea de Apel Cluj din constatările Comisiei de cercetare a averilor.În ceea ce privește suma de 85.000 lei, s-a reţinut că această constituie o parte din suma de 101.120 lei, reprezentând plata efectuată către (…) SRL pentru edificarea construcției – casa de vacanță din (…), proprietatea familiei persoanei cercetate.Suma de 101.120 lei a fost depusă în data de 15 martie 2021 de către soția persoanei cercetate în contul deschis la (…) și transferată în aceeași zi la societatea anterior indicată.Cu privire la operaţiunea de plată către (…) SRL pentru construirea unei case de vacanţă, Comisia a apreciat că în raport de veniturile realizate de către persoana cercetată şi soţia acestuia în perioada evaluată, ținând cont de cheltuielile pe care le-a suportat persoană cercetată și familia sa în același interval de timp este posibilă economisirea sumei de 16.120 lei pentru plata serviciilor prestate în vederea realizării construcției proprietatea familiei persoanei cercetate. Pe de altă parte, în ceea ce privește suma de 85.000 lei, Comisia a apreciat că această sumă este nejustificată”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în urmă cu doi ani.Martorii l-au încurcatVasile Laba a încercat să demonteze susținerile ANI. Astfel, el a susținut că suma de 37.050 euro aparținea de fapt fratelui soției sale, deci cumnatului său și soției acestuia, în timp ce suma de 85.000 lei a provenit din economiile soacrei sale, pe care soția sa i-a primit de la fratele ei, ca parte din moștenirea cuvenită după ambii părinţi şi despăgubire pentru întreţinerea părinţilor. Însă declarațiile primarului și a soției sale nu au coincis cu cele ale martorilor propuși în dosar chiar de către el, astfel, instanța a constatat că sunt neconcordanțe în declarații, dar și dovezi insuficiente pentru justificarea a 35.000 de euro.Drept urmare, instanța a ajuns la concluzia că probatoriul administrat nu a infirmat concluziile Comisiei de cercetare a averilor, lipsa de credibilitate a probelor testimoniale şi, în consecinţă valoarea probatorie scăzută a acestora, rezultând din caracterul echivoc al declaraţiilor, din examinarea intereselor persoanelor de la care emană, precum şi din lipsa de credibilitate a motivelor şi împrejurărilor în care sumele de bani au fost virate în conturile lui Vasile Laba şi a soţiei acestuia, “subiectivismul martorilor fiind de natură să altereze profund tezele probatorii”.În final, instanța a decis că soții Laba trebuie să plătească Satului sumele de 37.050 euro, echivalent în lei la data plăţii, și de 85.000 lei.Au mers mai departe la Instanța SupremăVasile Laba și soția sa nu au fost de acord cu decizia instanței clujene și au formulat recurs, procesul mutându-se la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a cerut casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.Sentința pe fond a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj a fost pronunțată în noiembrie 2023, însă a fost motivată abia după 6 luni, în luna mai 2024. În iunie același an, primarul Vasile Laba și soția sa formulează recursul, dosarul fiind înregistrat două luni mai târziu pe rolul la Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv în august 2024, iar primul termen a fost programat abia în luna mai anul acesta. Următorul termen a avut loc în septembrie, când instanța a amânat pronunțarea sentinței pentru termenul stabilit pe data de 9 octombrie, când acțiunea soților Laba este admisă.“Admite recursul declarat de recurenţii – pârâţi Laba Vasile şi Laba Cristina Gabriela împotriva Sentinței civile nr. 509 din 9 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Definitivă”, este decizia Instanței Supreme.