Milioane risipite în energie, Raportul Curții de Conturi devoalează haosul din Minister și ANRE

Curtea de Conturi a României a făcut public, prin Hotărârea Plenului nr. 691 din 26 iunie 2025, Raportul Anual al Curții de Conturi pe anul 2023, care urmează să fie înaintat Parlamentului. Documentul scoate la iveală deficiențe majore în gestionarea fondurilor publice, iar printre cele mai vizate instituții se află Ministerul Energiei, unde auditorii au identificat multiple nereguli ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate resursele statului într-un sector strategic pentru România.Curtea de Conturi a României a publicat Raportul Public pe 2023, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 691 din 26 iunie 2025. Documentul arată că în perioada 2020–2023, cheltuielile pentru domeniul Energie au urmat un trend ascendent, ajungând la 8,1 miliarde de lei în 2023, de aproape opt ori mai mult decât în 2020. Totuși, în spatele acestor cifre record, auditorii au descoperit deficiențe majore în gestionarea banilor publici, iar Ministerul Energiei și ANRE se numără printre instituțiile vizate.În 2023, Ministerul Energiei a cheltuit aproape 8 miliarde de lei, bani proveniți în proporție covârșitoare din bugetul de stat. Situațiile financiare prezentate de instituție conțineau însă raportări incorecte: active din domeniul public utilizate de companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau CE Oltenia nu au fost preluate legal, iar clădirile primite de la Complexul Energetic Hunedoara au fost înregistrate la valori supraevaluate, prin includerea eronată a unor terenuri, echipamente și mijloace de transport.Auditorii au constatat și plăți efectuate contrar principiilor contabile. Ajutoare de stat nejustificate, sume alocate din Fondul pentru modernizare în condiții de neeligibilitate, cheltuieli pentru lucrări fără legătură cu sectorul energetic nuclear și ajutoare de minimis acordate unor beneficiari care nu îndeplineau criteriile legale se numără printre problemele descoperite. În același timp, salariile unor angajați au fost majorate peste limitele prevăzute de lege, iar din bugetul de stat s-au făcut compensații către furnizorii de energie pentru clienți noncasnici care nu aveau dreptul să beneficieze de schema de sprijin.Nereguli au fost identificate și la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Ultima reevaluare a activelor fixe fusese realizată în 2019, deși legea impune un termen de trei ani, iar exactitatea creanțelor raportate a fost afectată prin diminuarea nejustificată a unei datorii stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă. În plus, regulamentele interne privind contribuțiile datorate de operatorii economici străini erau incomplete, ceea ce a îngreunat calculul sumelor pentru anul 2022.Tot la ANRE, auditorii au descoperit folosirea abuzivă a fondului locativ, prin atribuirea unor locuințe de serviciu pe criterii subiective, fără legătură cu scopul legal, și stabilirea unor chirii mult mai mici decât valoarea de amortizare. Mai mult, lipsa unor standarde clare pentru încadrarea și salarizarea personalului de specialitate a permis detașarea unor persoane fără experiență relevantă în sectorul energetic, unele dintre ele fiind aduse chiar din alte instituții.Transelectrica și Ministerul Energiei, acuzații de supraevaluări, plăți nejustificate și privilegii ilegaleProbleme majore au fost identificate și la Transelectrica SA, compania care deține monopolul național asupra sistemului electroenergetic. Între 2020 și 2022, conducerea a acordat prime și adaosuri salariale în valoare de aproape 29 de milioane de lei, fără documente justificative și fără fundamentare în bugetul aprobat. Auditorii au constatat că aceste beneficii nu erau corelate cu activități de impact major și că unele au fost încasate chiar de angajați recent recrutați, în lipsa unor criterii obiective. Mai mult, contractele de mandat conțineau clauze ilegale privind arbitrajul internațional, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare pentru plata procedurilor externe.Compania nu a recuperat nici sumele plătite ca despăgubiri pentru revocarea anticipată a unor membri din Consiliul de Supraveghere și din Directorat, precum și bonusuri de performanță stabilite prin decizii arbitrale sau sentințe definitive, deși nu au fost epuizate toate căile legale de atac. În plus, clauzele contractuale de neconcurență au fost aplicate cu o compensație echivalentă cu douăsprezece salarii brute, un privilegiu greu de justificat pentru o companie de stat fără concurență reală pe piață. Aceste remunerații, la care s-au adăugat alte majorări ilegale, au împovărat cheltuielile de exploatare și au diminuat artificial profitul impozabil, reducând astfel contribuțiile datorate bugetului de stat.Deficiențe au fost descoperite și în derularea achizițiilor sectoriale de lucrări. Prețurile contractelor au fost ajustate nejustificat, termenele de execuție au fost prelungite fără motivare, iar penalitățile pentru întârzieri nu au fost aplicate, ceea ce a afectat serios implementarea proiectelor investiționale.Nereguli semnificative au ieșit la iveală și în cadrul auditului realizat asupra Ministerului Energiei pentru situațiile financiare din 2023. Curtea de Conturi a emis o opinie contrară, arătând că denaturările constatate au avut influențe generalizate asupra întregului set de raportări. Activele necurente au fost supraevaluate cu aproape 3 miliarde de lei, iar în unele cazuri ministerul nici măcar nu calculase și nu înregistrase amortizarea aferentă activelor puse în funcțiune, ceea ce a condus la o raportare artificială a valorii acestora.Totodată, instituția nu a înregistrat în evidențele contabile despăgubiri plătite în valoare de aproape 8 milioane de lei pentru terenuri expropriate în vederea realizării unor lucrări de utilitate publică. În alte situații, terenurile înscrise în Inventarul centralizat al bunurilor statului au fost trecute la o valoare mai mică decât cea reală, în timp ce clădirile preluate de la Complexul Energetic Hunedoara au fost înregistrate la o valoare umflată cu peste 600 de milioane de lei. Această supraevaluare a rezultat din includerea eronată a unor echipamente tehnice, mijloace de transport și imobilizări în curs, deși legea cere ca fiecare categorie de active să fie raportată distinct. Mai mult, ministerul a acceptat în inventarul bunurilor funcționale energetice și echipamente care erau deja nefuncționale sau irecuperabile, o decizie contrară reglementărilor legale.Active supraevaluate și datorii ascunseAuditul financiar asupra contului anual de execuție a bugetului de stat a scos la iveală noi denaturări în raportările Ministerului Energiei. În lista activelor industriale declarate ca bunuri ale statului au fost incluse echipamente nefuncționale încă din 2020, dar raportate ca fiind funcționale, deși erau depășite tehnic și nu fuseseră reevaluate de peste trei decenii. Ministerul a înregistrat eronat în contabilitate mijloace fixe, obiecte de inventar și stocuri în valoare de peste 17 milioane de lei, fără identificarea clară a fiecărui bun, iar inventarierea din decembrie 2023 a scos la iveală diferențe neînregistrate de aproape 4 milioane de lei.Problemele au continuat cu supraevaluarea unor echipamente, precum sistemul de control acces, unde softul de pontaj nu și-a atins scopul și instruirea personalului nu a fost dovedită, dar valoarea de achiziție a rămas raportată integral. Și mai grav, activele financiare au fost umflate cu peste 2,3 miliarde de lei, printr-o înregistrare eronată a aportului la capitalul social al Oil Terminal SA, corectată ulterior de minister abia în timpul auditului.Nereguli au fost depistate și în zona activelor curente și a datoriilor. Avansuri acordate în cadrul programului ElectricUp nu au fost regularizate la timp, iar obligațiile de plată către furnizorii de energie au fost raportate la o valoare mai mică cu aproape 56 de milioane de lei. Ministerul nu a consemnat nici datorii stabilite de instanță, precum despăgubirile pentru lipsa de folosință a terenurilor Petrotrans sau contribuția României la Fondul de Cooperare Tehnică al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.Cheltuielile operaționale au fost și ele raportate eronat, fiind majorate cu peste 200 de milioane de lei. În spatele acestor abateri se regăsesc decontări înregistrate la momentul plății și nu al angajamentului, ajutoare de stat nejustificate, consultanțe fără eficiență, ajutoare de minimis acordate unor beneficiari neeligibili și finanțări pentru lucrări care nu aveau legătură cu domeniul energetic. Din fondul pentru modernizare au fost achitate cheltuieli de investiții ce nu îndeplineau criteriile de eligibilitate, iar unele salarii au fost majorate peste limitele legale.Ministerul a continuat să înregistreze în situațiile financiare active utilizate de companii aflate în subordine, fără a fi respectate procedurile legale de predare-primire. Bunurile preluate de la Complexul Energetic Hunedoara au fost transmise Complexului Energetic Valea Jiului, deși legea prevedea alte modalități de valorificare, iar în cadrul programului ElectricUp au fost acceptate decontări pentru produse similare, dar cu prețuri diferite de la un contract la altul.Nereguli au fost constatate și la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, unde activele fixe au fost subevaluate din cauza nerealizării reevaluărilor obligatorii, ultima fiind făcută în 2019. În evidențele contabile, o creanță de peste 800 de mii de lei a fost diminuată artificial, după ce ANRE a compensat-o cu sume încasate pentru alte obligații, afectând exactitatea raportărilor. În plus, regulamentele interne nu acopereau situația companiilor străine fără înregistrare fiscală în România, ceea ce a complicat calculul contribuțiilor datorate.Raportul Curții de Conturi nu se limitează la simple erori contabile, ci arată un tipar îngrijorător de gestionare defectuoasă a fondurilor publice.  De la active supraevaluate și datorii ascunse până la privilegii acordate discreționar și investiții fără legătură cu domeniul energetic, imaginea conturată de auditori este una a unei administrații vulnerabile la abuz și lipsă de responsabilitate. Într-un sector strategic, unde fiecare leu ar trebui să contribuie la modernizare și siguranță energetică, concluziile raportului ridică întrebări nu doar despre eficiența instituțiilor, ci și despre capacitatea statului de a gestiona corect resursele în beneficiul cetățenilor.