Ocolul silvic din Șanț, bun de plată! Are de plătit unei comune din județul Suceava, impozite de peste 100.000 lei

În ianuarie 2025, Ocolul Silvic Șanț a primit din partea Primăriei Cârlibaba o decizie de impunere în baza căreia ar fi avut de plătit obligaţii fiscale în cuantum de 106.290 lei constând în: impozit/taxă pe clădiri – 3073 lei; impozit/taxă pe teren extravilan – 102.017 lei, din care suma totală de 52.329 lei aferentă anului 2025 şi diferenţa de 49.688 lei cu titlu de restanţe aferente anului 2024 şi majorări; taxă salubrizare – 1.200 lei.Dacă față de taxa de salubritate și impozitul pe clădiri nu au avut de comentat, față de impozitul pe teren datorat comunei sucevene, cei de la ocolul silvic s-au gândit să mai tragă nițel de timp, astfel că au contestat în instanță actul administrativ fiscal.A vrut anularea decizie de impunereAstfel, susținând că suma este mult prea mare, ocolul silvic din Șanț a solicitat anularea în totalitate a decizie de impunere sau măcar cu privire la suma de 102.017 lei, reprezentând impozit pe terenuri, invocând nemotivarea actului administrativ fiscal. De asemenea, a mai arătat că decizia este nelegală, întrucât a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, precizând totodată că nu cunoaște baza de calcul care s-a avut în vedere la stabilirea sumelor solicitate de comuna suceveană.“După cum s-a arătat, lipsa motivării constituie viciu de legalitate pe motiv de formă (nulitate relativă) iar dacă motivele sunt ilegale, actul va fi considerat nul din punct de vedere al conţinutului (nulitate de fond, absolută).Mai arată că, actul atacat nu este motivat astfel încât să asigure atât o garanţie în faţa eventualului arbitrariu administrativ cât şi posibilitatea exercitării unui real control judiciar.Începerea sau continuarea procedurii înainte de realizarea condiţiilor creanţei determină anularea tuturor actelor de executare efectuate aşa cum în mod judicios a apreciat doctrina şi jurisprudenţa de specialitate.Deci fiind acestea, ne aflăm în situaţia unei vătămări exprese, astfel că sancţiunea se aplică fără a fi necesară dovada vreunei vătămări produse ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale.Potrivit dispoziţiilor art. 463 alin 2 cod fiscal, pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren- în cazul transmiterii ulterioare altor entităţi a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă asupra terenului, taxa se datorează de persoana care are relaţia contractuală cu persoana de drept public.Mai departe dispoziţiile art. 464 alin. 1 lit. a din acelaşi act normativ prevăd că, nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice sau agrement.De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. 1 din Legea nr. 46/2008 privind codul silvic, pentru fondul forestier proprietatea publică nu se plătesc taxe şi impozite. Raportat la prevederile legale redate mai sus, arată că,  în mod eronat s-a stabilit în sarcina sa obligaţia achitării taxei pe teren”, a reținut instanța din cererea de chemare în judecată depusă de Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare, care a mai precizat că în cauză sunt aplicabile cu prioritate prevederile codului silvic, potrivit cărora, pentru fondul forestier proprietatea publică nu se plătesc taxe şi impozite.Cu legea-n mânăComuna Cârlibaba a venit cu contraargumente, susținând că actul administrativ-fiscal contestat a fost emis cu respectarea prevederilor legale în materie şi prin urmare nu sunt motive temeinice pentru a fi anulat.“Fiind acte de realizare a atribuţiilor conferite de lege, acestea sunt emise în scopul producerii de efecte juridice în cadrul activităţii de executare sau organizare a executării în concret a legilor, adică acte administrative emise în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute de lege.Potrivit prevederilor art. 463 Cod fiscal – (1) Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel. (3) Impozitul prevăzut ia alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum şi taxa pe teren prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul. (…)Sub aspectul legalităţii actului administrativ fiscal, arată că, actul emis de Comuna Cârlibaba, respectiv Decizia de impunere nr. 653/30.01.2025, respectă prevederile art. 97 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, sub aspectul elementelor de fond ale actului administrativ fiscal, astfel: a) la rubrica destinată tipului de creanţă fiscală, este trecut tipul de creanţă stabilita si datorata, din cuprinsul actului fiscal rezultând ce tip de creanţă datorează contribuabilul; b) sunt menţionate cu exactitate perioadele impozabile pentru care s-au stabilit obligaţiile fiscale; c) sunt menţionate sumele aferente perioadelor impozabile pentru care s-au stabilit obligaţiile fiscale, precum şi accesoriile aferente.Comuna Șanț, în subordinea căreia se află petentul ca şi persoană juridică cu scop lucrativ, de administrare si valorificare a terenurilor forestiere proprietate comunei, deţine pe teritoriul administrativ al comunei Cârlibaba, suprafaţa de 1744 ha teren forestier, categorie de folosinţa pădure, pentru care pe parcursul anilor s-a achitat impozit, recunoscându-şi obligaţiile de plată inclusiv prin Declaraţiile fiscale depuse voluntar.În raport de prevederile art. 463 Cod fiscal, alin. 5 şi 51 – «Pe perioada în care pentru un teren se plăteşte taxa pe teren, nu se datorează impozitul pe teren. în cazul în care pentru o suprafaţa de teren proprietate publica sau privată a statului ori a unităţii administrativ – teritoriale se datorează impozit pe teren, iar în cursul unui an apar situaţii care determina datorarea taxei pe teren, d )diferenţa de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor», Comuna Cârlibaba a emis decizia de impunere cu înscrierea obligaţiilor de plată aferente impozitului pe teren, doar pentru suprafaţa ce nu reprezintă sarcina concesionarilor”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă de comună suceveană.Instanța: Decizie emisă legalDupă ce a analizat probele de la dosar, instanța a ajuns la concluzia că actul administrativ fiscal emis de Comuna Cârlibaba este legal.“Observând dispoziţiile legale enunţate, precum şi cuprinsul Deciziei de impunere nr. 653/30.01.2025, tribunalul constată că, din cuprinsul deciziei rezultă motivele de fapt pentru care a fost emisă, faptul că s-a emis pentru stabilirea impozitelor şi taxelor datorate de reclamantă, fiind indicate categoriile de impozite/taxe, cuantumul acestora, cu identificarea imobilelor pentru care se datorează, clădiri – adresă, valoare, cotă proprietate şi terenuri –  adresă, rid, suprafaţă, categorie de folosinţă, zonă de impozitare.În ceea ce priveşte baza de calcul avută în vedere la stabilirea obligaţiilor fiscale, tribunalul constată că, la baza emiterii Deciziei de impunere nr. 653/30.01.2025 au stat declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri şi pe terenuri în cazul persoanelor juridice, înregistrate de reclamantă la Primăria Cârlibaba în anul 2022 (f. 41, 40), prin care aceasta a declarat clădirea deţinută în proprietate, cu destinaţia sediu brigadă, adresa şi valoarea acesteia, precum şi terenurile situate în extravilan, identificate prin locul situării, suprafaţă totală – 1720 ha, categorie de folosinţă – pădure, rangul localităţii – V şi zona – B (…).Or, faţă de dispoziţiile art. 95 alin. 4 şi 5 din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora declaraţia de impunere întocmită potrivit art. 102 alin. (2) este asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare, şi produce efectele juridice ale înştiinţării de plată de la data depunerii acesteia (alin. 4), iar în situaţia în care legea nu prevede obligaţia de calculare a impozitului, declaraţia de impunere este asimilată unei decizii referitoare la baza de impozitare (alin. 5), critica reclamantei este neîntemeiată.În ceea ce priveşte aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic invocate de reclamantă, tribunalul constată că, acestea au fost abrogate prin noul Cod silvic – Legea nr. 331/2024, publicată în Monitorul Oficial la data de 09.01.2025 şi care a intrat în vigoare la 12.01.2025, ora 00:00.Astfel, tribunalul constată că, la data emiterii Deciziei de impunere pentru anul 2025, 30.01.2025, era în vigoare Legea nr. 331/2024 privind Codul Silvic, care nu cuprinde vreo prevedere legală similară celei invocate de reclamantă şi potrivit căreia, pentru fondul forestier proprietate publică nu se plătesc taxe şi impozite.Faptul că, în sarcina reclamantei au fost stabilite obligaţii fiscale cu titlu de impozit/taxă de terenuri, aferent unor terenuri care fac parte din fondul forestier proprietate publică, în anii anteriori, inclusiv în anul 2024, când era în vigoare art. 126 din Legea nr. 46/2008, nu prezintă relevanţă în cauză, în condiţiile în care, în prezentul litigiu reclamanta a contestat decizia de impunere privind stabilirea impozitelor şi taxelor datorate pentru anul 2025, iar obligaţiile fiscale din cuprinsul deciziei constând în impozit/taxă pe terenuri aferente anul 2024, reprezintă restanţe neachitate de reclamantă, stabilite printr-o altă decizie de impunere, emisă pentru anul 2024 şi care nu a fost contestată de reclamantă.Prin urmare, tribunalul constată că, în mod legal, în conformitate cu dispoziţiile art. 463 alin. 2 şi art. 464 alin. 1 lit. a din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost stabilite în sarcina reclamantei obligaţiile fiscale constând în taxe pe terenuri, având în vedere că, suprafaţa de teren avută în vedere la stabilirea taxei – 1720 ha, deşi face parte din fondul forestier proprietate publică, este deţinută în administrare de reclamantă, fiind folosită de aceasta pentru activităţi economice, împrejurări necontestate în cauză.Pentru toate aceste considerentele, nefiind identificate motive de nelegalitate ale deciziei contestate, în raport de criticile formulate de reclamantă, în temeiul art. 281 alin. 2 din Legea nr. 207/2015, tribunalul va respinge cererea reclamantei privind anularea Deciziei de impunere nr. 653/30.01.205, ca neîntemeiată”, se arată în motivarea sentinței Tribunalului Bistrița-Năsăud.Ocolul, trimis la plimbare și de CA ClujHotărârea instanței bistrițene nu a fost definitivă, astfel că Ocolul silvic din Șanț a decis să formuleze recurs la Curtea de Apel Cluj. Nici aici însă nu i s-a dat dreptate, judecătorii pronunțând sentința chiar zilele trecute.“Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de Regia Autonomă Ocolul Silvic Izvorul Someşului Mare împotriva sentinţei civile nr. 236 din 20.06.2025 pronunţată în dosarul nr. 313/112/2025 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud. Decizia este definitivă. Pronunţată azi 29.01.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei instanţei”, este decizia judecătorilor clujeni publicată pe portalul instanțelor din România.