Pavel Sângeorzan nu se lasă dus din Parcul Național Munții Rodnei, unde insistă să exploateze marmură

Valsecmar SRL, societatea comercială a omului de afaceri Pavel Sângeorzan solicită din nou eliberarea acordului de mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, pentru exploatarea marmurei în Parcul Național Munții Rodnei.Este vorba despre o zonă din localitatea Anieș, comuna Maieru, unde societatea Macon SA Deva a exploatat până în 2005 marmura. În 2005, licența de concesiune pentru exploatare și terenul respectiv revin societății Valsecmar SRL Anieș, a omului de afaceri Pavel Sângeorzan.„Proiectul constă în solicitarea de acte de reglementare în vederea continuării exploatării calcarului marmorean în scop industrial și ca material de construcții din perimetrul de 1,8 ha care face parte din Cariera Anieș, suprafață de teren scoasă din fondul forestier și din Parcul Național Munții Rodnei. Pentru desfășurarea activităților miniere necesare exploatării și valorificării resurselor de calcar cristalin a fost instituit perimetrul minier de exploatare – dezvoltare Anieș – Valea Secii, comuna Maieru, județul Bistrița-Năsăud, cu o suprafață de 0,14 km pătrați. Acesta este amplasat pe versantul sudic al Munților Rodnei, la confluența Văii Seci cu Pârâul Cățelei, pe panta vestică a culmii Vf. Păltiniș- Dealul Popii, la circa 12 km nord de satul Anieș”, se arată în memoriul depus recent de Valsecmar SRL la APM BN, pentru obținerea acordului de mediu.În solicitare, Sângeorzan precizează că proiectul nu prevede noi terenuri, defrișări sau scoateri de terenuri de fondurl forestier și nici alt tip de lucrări, pentru că perimetrul este deschis, iar căile de acces sunt cele existente.La început de an, APM a refuzat să elibereze acordul de mediuNu este prima tentativă a lui Pavel Sângeorzan de a obține acordul de mediu. Agenția pentru Protecția Mediului a mai respins cererea pentru acest proiect, la începutul acestui an.Decizia APM BN are în spate mai multe motive, care au la bază amplasamentul acestei cariere, care este tocmai în Parcul Național „Munții Rodnei”„Motivele care au stat la baza deciziei sunt următoarele:-proiectul propus intră sub incidența Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, fiind încadrat în anexa 2, la punctul 2, lit. a): „cariere, exploatări miniere de suprafață și de extracție a turbei, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1”-proiectul propus intră sub incidența art. 28 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare – proiectul este amplasat în imediata vecinătate a Parcului Național Munții Rodnei și pe raza siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munții Rodnei și ROSPA0085 Munții Rodnei,-proiectul propus intră sub incidența art. 48 și 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare”, motiva, la început de an, decizia Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud.Cum a rămas Pavel Sângeorzan fără licența de exploatareTerenul în suprafață de 3 hectare care se află pe mâinile lui Sângeorzan este numit în rapoartele depuse la Agenția pentru Protecția Mediului drept neproductiv și a fost scos din fondul forestier în anul 1972. Licența de exploatare, obținută în 1999, a tot fost prelungită pe perioade de câte 5 ani, ultima prelungire urmând să expire în luna aprilie a acestui an.Exploatarea zăcământului a început în anul 1971 de către întreprinderea INEUL Năsăud.  Aceasta a făcut lucrări de amenajare a perimetrului, care au inclus și defrișarea pădurii și redarea la schimb Ocolului Silvic Bistrița-Năsăud a unui teren agricol de trei hectare. Tot atunci a fost făcut drumul de acces de 4,3 km, care au necesitat, de asemenea, o defrișare.În anul 1981, activitatea este întreruptă, din cauza costurilor de transport ridicate, lipsa energiei electrice și a gradului de recuperare în blocuri redus. Ulterior, zăcământul a fost exploatat sporadic de diferiți agenți economici. Licența de exploatare ajunge la Pavel Sângeorzan în anul 2005.Această carieră i-a și adus probleme de natură penală lui Pavel Sângeorzan în urmă cu câțiva ani. Prin HG 2003/04.03.2023 a fost delimitate rezervațiile biosferei, parcurile naționale și parcurile naturale. La fel s-a întâmplat și cu Parcul Național Munții Rodnei, care, după această dată, a ajuns să includă și cariera Anieș- Valea Secii, situată foarte aproape de limita sudică a parcului.O altă ordonanță de urgență dată la final de 2005, interzice pe teritoriul ariilor protejate a parcurilor naționale exploatarea oricăror resurse minerale regenerabile.Astfel, începând cu anul 2006, SC Valsecmar SRL nu a mai obținut Autorizația de Mediu de la autoritatea competentă în domeniul mediului pentru efectuarea de lucrări de exploatare în cariera  Anieș-valea Secii și în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ANRM – CITRM Bistrița nu a mai avizat programe anuale pe perioada 2006 – 2019 pentru această carieră.Interesant este că licența de exploatare, deținută inițial de Macon SRL Deva și preluată abia de prin 2004 – 2005 de Valsecmar a fost valabilă până pe data de 1 ianuarie 2019, deși interdicțiile au apărut încă din 2006.Ținând cont că respectiva carieră face parte încă din 2005 din perimetrul Parcului Național Munții Rodnei, iar exploatarea a fost și este însă interzisă, este la fel de interesant cum de aceasta nu a fost retrasă în condițiile în care a devenit practic inutilă.Garda de Mediu a constatat în această perioadă mai multe contravenții pe care le-a și sancționat. Într-un răspuns dat acum câțiva ani de Garda de Mediu pentru Gazeta de Bistrița se precizează că în perioada 2014-2019, au fost aplicate 265 de sancțiuni contravenționale în valoare de 3.687.000 lei. De asemenea, în perioada amintită au fost sesizate organele de cercetare penală în 4 cauze.În 2006, la un an după ce i s-a interzis exploatarea, omul de afaceri declara cu nonșalanță că nu este dispus să înceteze activitatea de exploatare în carieră și mai mult avea tupeul să solicite, declarativ ce-i drept, despăgubiri de la statul român în valoare de 1,3 milioane de euro, reprezentând echivalentul investiției făcute acolo.Procurorii au început atunci o cercetare penală pentru nerespectarea măsurilor de sistare temporară a activității în carieră. Omul de afaceri a scăpat de probleme, primind neînceperea urmăririi penale…