Polițistul Luca Marius a dat în judecată Garda Forestieră și s-a ales cu 12.000 de lei

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Bistrița-Năsăud, sub numărul ####/112/2024, reclamantul Luca Marius a dat în judecată Garda Forestieră Cluj și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând anularea a două acte administrative: documentul nr. 6387/D/30.04.2024, emis de Garda Forestieră Cluj, documentul nr. 2999/02.07.2024, prin care Ministerul Mediului a respins plângerea sa prealabilă.Totodată, reclamantul a cerut instanței obligarea Gărzii Forestiere Cluj la plata sumei de 12.325 lei, sumă care reprezintă partea ce i se cuvine potrivit articolului 51 din Legea nr. 407/2006, respectiv un sfert din 25% din prejudiciul total de 197.200 lei.În motivarea cererii, Luca Marius a arătat că este angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, și că, împreună cu alți patru colegi, a avut calitatea de agent constatator într-un dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița. Dosarul a vizat fapte de braconaj comise pe fondul de vânătoare nr. 24 ####, iar prejudiciul stabilit și recuperat în cauză a fost de 197.200 lei.Potrivit legii, 25% din valoarea prejudiciului trebuie plătită agenților constatatori. În acest caz, suma totală de 49.300 lei urma să fie împărțită între cei patru agenți constatatori, rezultând 12.325 lei pentru fiecare persoană.Reclamantul a arătat că, anterior acțiunii în instanță, a formulat o cerere oficială către Garda Forestieră Cluj, solicitând plata sumei care i se cuvine. Cererea a fost respinsă prin documentul nr. 6387/D/30.04.2024, motivarea fiind aceea că, deși banii au fost încasați, întreaga sumă a fost virată la bugetul de stat, iar instituția nu ar avea un cont sau o procedură care să permită efectuarea plăților către persoane fizice.Ulterior, reclamantul a depus o plângere prealabilă la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând soluționarea situației. Și de această dată a primit un răspuns negativ, prin documentul nr. 2999/02.07.2024. Ministerul a confirmat că sumele au fost încasate și că prevederile legale invocate sunt corecte și în vigoare, însă a susținut că, din motive „tehnice” și din lipsa unor proceduri clare de încasare și plată, sumele nu pot fi distribuite agenților constatatori.Reclamantul a criticat această situație, arătând că statul nu întâmpină dificultăți atunci când este vorba despre încasarea banilor, însă invocă blocaje procedurale atunci când trebuie să efectueze plăți prevăzute expres de lege. El a mai menționat că toți colegii săi aflați în aceeași situație au depus cereri similare, au primit răspunsuri negative și au fost nevoiți să se adreseze instanței pentru a-și valorifica drepturile.Din discuțiile purtate cu alți colegi care s-au confruntat cu situații similare, reclamantul a arătat că, în practică, plata acestor sume se realizează doar în urma unor hotărâri judecătorești definitive. În opinia sa, este inadmisibil ca, într-un stat de drept, instituțiile publice să refuze aplicarea unei obligații legale clare, invocând propria lipsă de proceduri sau faptul că banii au fost deja virați la bugetul de stat. În consecință, reclamantul a solicitat instanței să oblige Garda Forestieră Cluj la plata sumei de 12.325 lei, sumă care reprezintă dreptul său legal conform articolului 51 din Legea nr. 407/2006.Garda Forestieră Cluj este instituția care a încasat despăgubirea și care, potrivit legii, are obligația de a distribui procentul de 25% din prejudiciu în favoarea agenților constatatori, acționând în acest sens pentru administratorul fondului cinegetic.În apărare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a solicitat respingerea acțiunii, susținând că documentele contestate nu sunt acte administrative propriu-zise, ci simple răspunsuri la petiții, care nu produc efecte juridice directe și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ. Ministerul a mai invocat și lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că Gărzile Forestiere sunt instituții publice distincte, cu personalitate juridică proprie, patrimoniu și atribuții stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 43/2020, fiind conduse de inspectori-șefi care au calitatea de ordonatori terțiari de credite. De asemenea, s-a arătat că suma de 197.200 lei a fost virată într-un cont special destinat bugetului de stat, din care nu pot fi efectuate plăți către persoane fizice sau juridice. În aceste condiții, Garda Forestieră susține că nu poate distribui procentul de 25%, în lipsa unor proceduri stabilite de administratorul fondurilor. Totuși, Garda Forestieră Cluj nu contestă dreptul reclamantului de a primi suma prevăzută de lege și nici cuantumul acesteia, ci invocă exclusiv imposibilitatea tehnică și procedurală de a efectua plata.În final, reclamantul a subliniat că lipsa unor proceduri administrative nu poate fi imputată persoanei îndreptățite și nu poate justifica refuzul acordării unui drept stabilit expres prin lege.„Respinge, ca neîntemeiate, excepţiile invocate de pârâţi, respectiv, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, excepţia inadmisibilităţii cererii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Luca Marius, în contradictoriu cu pârâţii Garda Forestieră Cluj şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Anulează Adresa nr. 6387/D/30.04.2024 emisă de Garda Forestieră Cluj şi Adresa nr. 2999/02.07.2025, emisă de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Obligă pârâta Garda Forestieră Cluj să achite reclamantului suma de 12.325 lei, reprezentând 1/4 din procentul de 25% din valoarea prejudiciului stabilit în dosarul penal nr. 1680/P/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa. Ia act de faptul că reclamantul şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată. Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 15.04.2025”.Instanța „Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Garda Forestieră Cluj, cu sediul în Cluj Napoca, b-dul Muncii nr. 18, corp A, etaj 3, nr. A 3-4, judeţul Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 139 din data de 15.04.2025, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2579/112/2024. Definitivă. Pronunţată azi, 23.01.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”.