Prefectura a pierdut definitiv procesul în care a cerut revocarea unei hotărâri de consiliu local, considerată de Floare Gaftone ca fiind nelegală! CA Cluj șterge pe jos cu instituția bistrițeană

Prin hotărârea a cărei anulare a fost cerută de prefect, a fost aprobat un PUZ pentru introducerea din extravilan în intravilan a unui teren de 1.500 mp, de pe str. Matei Corvin, și construirea a două case cu parter, un etaj și mansardă, beneficiari fiind două persoane fizice din municipiul Bistrița.Motivul care a stat la baza acestei acțiuni a fost faptul că hotărârea cu pricina nu a fost contrasemnată de Floare Gaftone, care a avut o listă de obiecţii de legalitate, pe care Prefectura și le-a însuşit și a mai adăugat și altele. Fiindcă plângerea prealabilă transmisă Consiliului Local Bistrița a fost respinsă, s-a ajuns în instanță, unde a fost tranșat cazul.Judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au dat dreptate Consiliului Local, considerând că hotărârea adoptată în 2023 este legală.Despre acest caz, inclusiv decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud, Gazeta de Bistrița a scris AICI:A susținut că instanța de fond a interpretat eronat prevederile legale în materieEi bine Prefectura nu s-a lăsat și a atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, unde a solicitat casarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii, arătând că instanța de fond a interpretat eronat prevederile legale în materie.“În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că prin hotărârea atacată nu au fost analizate toate aspectele relevante în speță, că actul a fost aprobat prin încălcarea prevederilor art. 57 din Legea nr. 24/2000, deoarece, în lipsa identificării prin număr a anexelor atașate, nu se poate identifica care sunt reglementările din documentație care au fost asumate de către autoritatea deliberativă, că instanța de fond a interpretat eronat prevederile art. 37 lit. a) pct. 2 din Ordinul nr. 2701/2010, că sunt greșite reținerile instanței de fond, potrivit cărora doar imobilul înscris în CF nr. 55262 s-ar învecina în mod direct cu imobilul înscris în CF nr. 70919, că faptul că vecinii din partea de nord și de este nu sunt înscriși în E-#### nu înseamnă că și-au pierdut dreptul de proprietate asupra terenurilor și nici calitatea de vecini cu terenurile ce fac obiectul PUZ, că terenul înscris sub nr. cad. 70919 are trei proprietari, că prin adoptarea hotărârii au fost încălcate prevederile legale cu privire la avizarea documentației, că aceste avize ar fi trebuit să fie valabile la data adoptării PUZ, că avizul emis de ,,Aquabis” S.A. nu poate fi interpretat ca fiind valabil, că hotărârea atacată a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 18 din Ordinul nr. 233/2016, că există neconcordanțe între piesele scrise și desenate, că piesele documentației care constituie parte componentă a hotărârii conțin informații contradictorii, care fac imposibilă punerea în aplicare a acesteia și respectarea caracterului dispozitiv al documentației, că instanța nu a analizat reglementările contradictorii prin raportare la aliniamentul clădirilor față de limita străzii, nici reglementările înălțimii la cornișă, că aliniamentul clădirilor și regimul de înălțime sunt parametrii care impun întocmirea unui PUZ și că s-a supus aprobării o altă documentație decât cea care a primit avizul favorabil”, a reținut instanța clujeană.S-a vrut numerotarea… unei singure anexeAstfel, potrivit instanței, Prefectul județului Bistrița-Năsăud a susținut că anexele actului nu au fost numerotate și că la redactarea acestuia nu au fost respectate niciuna dintre cerințele prevăzute de legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normativ, respectiv Legea 24/2000.Instanța spune însă că în conținutul hotărârii atacate există doar o singură anexă, astfel că nu exista niciun motiv ca aceasta să fie numerotată.“Pe de altă parte, chiar dacă s-ar considera că este vorba despre mai multe anexe și că ele nu au fost numerotate, curtea reține că încălcarea prevederilor art. 57 din Legea nr. 24/2000 nu atrage automat anularea actului administrativ, ci numai în situația în care se dovedește că o astfel de încălcare produce o vătămare părții reclamante. Or, în speță, recurentul-reclamant nu a dovedit o astfel de vătămare adusă interesului public pe care îl apără.Astfel, în ceea ce privește faptul că, în lipsa numerotării, nu s-ar putea identifica care sunt reglementările din documentație care au fost asumate, curtea reține că reglementările asumate sunt cele din Proiectul nr. 10/2019, care este anexat hotărârii de consiliu local, nefiind deloc clar de ce numerotarea acestor anexe ar oferi o certitudine suplimentată cu privire la reglementările asumate de către consiliul local. În concluzie, având în vedere că nu a fost dovedită existența unei vătămări, curtea reține că în mod corect a apreciat prima instanță că nu se impune anularea actului pentru acest motiv.În ceea ce privește dispozițiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, potrivit acestora Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.Deși recurentul a susținut că lipsa numerotării anexelor ar altera grav stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor, curtea reține că este vorba despre o critică generală, nefiind explicat, în concret, ce nu este precis și clar în actul atacat și, cu atât mai mult, de ce aceste imprecizii și neclarități s-ar datora lipsei numerotării anexelor. Prin urmare, nici această critică nu poate fi reținută”, precizează judecătorii clujeni în motivare.Vecinii nu sunt direct afectațiTotodată Prefectul a mai arătat în recursul formulat că au fost încălcate prevederile legale care fac referire la informarea și consultarea publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, susținând că prima instanță a reținut în mod eronat faptul că nu ar exista vecini în partea de est și de nord a terenurilor reglementate de PUZ.Curtea de Apel Cluj spună însă că, în acest caz nu era necesară notificarea vecinilor.“Analizând textul legal redat mai sus, curtea reține că prin noțiunea de proprietari ale căror proprietăți vor fi direct afectate de propunerile PUZ trebuie să se înțeleagă proprietarii ale căror terenuri constituie obiect de reglementare a PUZ.Vecinii terenurilor reglementate prin PUZ nu sunt direct afectați, ci cel mult indirect/posibil afectați de adoptarea reglementării. Prin urmare, curtea reține că, în speță, nu era necesară notificarea vecinilor în cadrul procedurii de informare și consultare a publicului, astfel că nici această critică de nelegalitate nu poate fi reținută”, arată instanța.Avizele trebuie să nu fie expirate la depunerea documentației spre aprobare, nu la data aprobăriiO altă critică adusă sentinței pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud de Prefectul județului a vizat încălcarea prevederilor legale cu privire la avizare documentației de urbanism, deoarece unele avize erau expirate la data hotărârii adoptate, unele aveau valențe nefavorabile, iar altele conțineau reglementări ce intrau în contradicție cu documentația aprobată.Judecătorii clujeni, așa cum de altfel au arătat și cei de la Bistrița, respectivele avize trebuie să fie valabile la data depunerii documentației spre aprobare.“Având în vedere cadrul normativ aplicabil, curtea reține că el nu susține criticile recurentului, potrivit cărora avizele ar trebui să fie valabile la data emiterii PUZ, iar nu doar la data depunerii documentației de urbanism. Din contră, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, din prevederile art. 36 alin. (1) lit. c) din Ordinul nr. 233/2016, reiese că existența avizelor necesare, aflate în termen de valabilitate, se verifică la depunerea documentației de către beneficiar, iar nu la data aprobării acestei documentații.În ceea ce privește prevederile art. 56 alin. (6) și (7) din Legea nr. 350/2001, deși este adevărat că acestea stabilesc anumite termene pentru promovarea în vederea aprobării, respectiv aprobarea unui PUZ, încălcarea acestor termene nu poate duce la anularea PUZ astfel adoptat.Referitor la Avizul nr. 20400/19.09.2022, emis de către Aquabis S.A., din cuprinsul acestuia reiese că este vorba despre un aviz de principiu favorabil pentru lucrarea «elaborare PUZ pentru construire locuințe individuale». Faptul că societatea însărcinată cu distribuția apei a precizat, în cadrul aceluiași aviz, că, datorită cotei de amplasare a imobilului, nu își asumă răspunderea pentru asigurarea debitului de apă și a presiunii necesare continuu nu are semnificația atribuită de recurent, respectiv nu transformă avizul într-unul nefavorabil, câtă vreme cea mai bine plasată pentru a stabili caracterul avizului este chiar această societate, iar ea a menționat în mod clar că avizul este favorabil.Având în vedere aceste considerente, nici critica referitoare la avize nu poate fi primită”, a precizat Curtea de Apel Cluj.Nu există contradicții între piesele PUZUn alt motiv invocat de Prefectul județului pentru casarea sentinței tribunalului face referire la faptul că hotărârea atacată ar fi adoptată cu încălcarea prevederilor legale privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, întrucât ar exista neconcordanțe între piesele scrise și desenate.„Cu privire la acest aspect, recurentul a arătat că instanța de fond ar fi analizat doar reglementările referitoare la lățimea străzii, fără a analiza problema aliniamentului clădirilor față de limita străzii și a reglementării înălțimii la cornișă.Contrar acestor susțineri, curtea observă că instanța de fond a reținut că «Deși existenţa reglementărilor diferite şi contradictorii din documentaţia PUZ, invocate de reclamant, nu poate fi reţinută, din moment ce propunerile CTATU nu reprezintă o altă documentaţie, astfel cum în mod eronat susţine reclamantul, ci doar stau la baza, fundamentează, avizul emis de arhitectul şef. Or, în condiţiile în care arhitectul şef poate da un aviz diferit faţă de propunerea CTATU, care în prezenta cauză nu conţine reglementări contradictorii, ci pe alocuri mai stricte decât cele cuprinse în propunerea CTATU din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, motivele de nelegalitate invocate în acest sens sunt nefondate».Or, într-adevăr, din lecturarea susținerilor recurentului nu reiese că ar exista o contradicție între piesele PUZ propriu-zis, ci între regulamentul de urbanism aferent PUZ și planșa de reglementări ce însoțește avizul arhitectului-șef, care conține reglementări mai permisive. Deși susținerile recurentului sub acest aspect nu sunt foarte clare, curtea reține că ceea ce este esențial este, pe de o parte, ca documentația PUZ aprobată să nu fie, în sine, contradictorie și, pe de altă parte, ca ea să nu fie mai permisivă sub aspectul posibilității de construire decât ceea ce s-a supus spre avizare. În speță nu s-a dovedit însă existența unei astfel de situații, ceea ce înseamnă că hotărârea atacată este legală, iar instanța de fond nu era obligată să analizeze în detaliu discrepanțele invocate de recurent. În concluzie, nici aceste critici nu pot fi reținute”, a mai arătat instanța clujeană.Totodată, Curtea de Apel mai precizează că, în ceea ce privește mențiunea din memoriul de recurs, potrivit căreia Prefectul judeţului își susține toate motivele de nelegalitate invocate prin acțiunea introductivă, care nu au fost reluate în recurs, dar dorește să fie analizate de instanța de control judiciar, curtea reamintește că recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că, în cadrul acesteia, nu pot fi analizate decât criticile de nelegalitate dezvoltate punctual prin memoriul de recurs.Pentru toate motivele mai sus arătate, Curtea de Apel Cluj a respins recursul formulat de Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud, prin Prefectul județului. Sentința este definitivă.