Prefectura, dată în judecată de 4 angajați! Timp de 3 ani li s-a plătit indemnizația de concediu fără să le fie inclus sporul de condiții vătămătoare

Deși în ultima perioadă, în ochii opiniei publice imaginea bugetarilor este grav șifonată, mai ales din cauza numeroaselor sporuri la salariu care au fost acordate în acest sector, instanțele de judecată au fost asaltate ani la rând de dosare înregistrate de unii salariați, din cauză că au fost fentați de stat prin neplata unor sume prevăzute de lege. Și vorbim  de angajații simpli din instituțiile statului, nu de șefimea care a avut grijă să-și umple buzunarele cu salarii consistente, la care și-au adăugat toate sporurile posibile.Indemnizația de concediu, mai mică timp de 3 aniCei patru angajați ai Prefecturii Bistrița-Năsăud au fost reprezentați în instanță de Sindicatul Egalitatea al Funcționarilor Publici.Astfel, în cererea de chemare în judecată, sindicatul a solicitat obligarea prefectului județului la calcularea, pentru ultimii trei ani anteriori depunerii cererii de chemare în judecată, a indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenite membrilor de sindicat, prin luarea în considerare şi a sporului pentru condiţii vătămătoare de care beneficiază aceştia. De asemenea, s-a solicitat ca sumele să fie actualizate cu indicele inflației la data plății efective, plus dobânda legala aferentă.“Astfel, solicită instanţei obligarea pârâtei Instituţia Prefectului – Judeţul Bistrița-Năsăud să aibă în vedere dispoziţiile art. 22 alin. 5 din O.G. nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creșterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007 potrivit cărora funcţionarii publici beneficiază, pe perioada efectuării concediului anual de odihnă la care sunt îndreptăţiţi conform legii, de o indemnizaţie pentru concediul de odihnă. La determinarea indemnizaţiei de concediu de odihnă se vor lua în calcul, pe lângă salariul de bază, şi sporurile de care beneficiază, potrivit legiiAceleaşi prevederi se regăsesc şi în art. 150 din Codul muncii.Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 150 alin. 1 din Codul muncii, pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.Arată că în prezent reclamanţii beneficiază de un spor pentru condiţii vătămătoare de 10 % care se calculează la salariul de bază.Precizează că în perioada concediului de odihnă nu beneficiază de sporul pentru condiţii vătămătoare.Astfel, atunci când un angajat al Instituţiei Prefectului — Judeţul Bistrița – Năsăud este în concediu de odihnă beneficiază de un salariu mai mic decât în perioada în care se află în activitate la locul de muncă.Salariul angajaţilor Instituţiei Prefectului – Judeţul Bistrița – Năsăud este diminuat în perioada concediului de odihnă cu suma corespunzătoare sporului pentru condiţii vătămătoare”, a reținut tribunalul din cererea depusă de sindicat.În același document sunt amintite și statuările Curții Europene de Justiţie a Uniunii Europene care arată că orice inconvenient legat în mod intrinsec de executarea sarcinilor ce revin lucrătorului şi care este compensat printr-o sumă de bani ce intră în calculul indemnizaţiei globale a lucrătorului trebuie să facă parte în mod obligatoriu din suma la care acesta are dreptul pe durata concediului anual.„Doar acele elemente ale remuneraţiei globale a lucrătorului care au ca scop numai acoperirea unor costuri accesorii sau ocazionale, intervenite în contextul executării sarcinilor care revin lucrătorului, nu trebuie luate în considerare la calculul sumei cuvenite acestuia pe durata concediului anual. (…)Pe lângă elementele remuneraţiei globale care compensează inconvenientele intrinsec legate de executarea sarcinilor lucrătorului, trebuie menţinute, pe durata concediului anual plătit, toate elementele aferente statutului personal şi profesional al acestuia”, au mai arătat sindicaliștii.Legea, de partea angajațilorDupă ce a analizat documentele depuse la dosar, instanța a dat dreptate sindicatului.Astfel, judecătorii arată că, potrivit prevederilor legale privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, pe perioada concediului de odihnă, aceștia au dreptul la o indemnizaţie calculată în raport de numărul de zile de concediu înmulţite cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime şi, după caz, a indemnizaţiei pentru funcţia de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediul de odihnă.Totodată, în Codul muncii se prevede că pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă, însă în aceeași lege arată că, prevederile se aplică raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii.“Prin urmare, raportat la disp. art. 1 alin. 2 din Codul muncii, instanţa constată că aplicabile în cauză modului de calcul al indemnizaţiei pentru concediul de odihnă ce se cuvine reclamanţilor sunt disp. art. 7 alin. 1 din HG nr. 250/1992, dispoziţii speciale şi derogatorii de la dispoziţiile art. 150 din Codul muncii. Instanţa reţine însă că, potrivit art. 7 alin. 1 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze de un concediu anual plătit de cel puţin patru săptămâni în conformitate cu condiţiile de obţinere şi de acordare a concediilor prevăzute de legislaţiile şi practicile naţionale. Potrivit art. 1 alin. 3 din directivă, această directivă se aplică tuturor sectoarelor de activitate, private sau publice. Prin hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pronunţate în interpretarea art. 7 alin. 1 din Directiva 2003/88/CE (…), s-a stabilit că:Instanţa constată că dreptul intern, respectiv disp. art. 7 alin. 1 din HG nr. 250/1992, conţin dispoziţii contrare art. 7 alin. 1 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, astfel cum acest articol a fost interpretat prin hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în condiţiile în care potrivit art. 7 alin. 1 din HG nr. 250/1992, la calcularea indemnizaţiei de concediu de odihnă trebuie avute în vedere doar salariul de bază, sporul de vechime şi, după caz, indemnizaţia pentru funcţia de conducere, iar nu şi sporul pentru condiţii vătămătoare, iar potrivit art. 7 alin. 1 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, indemnizaţia pentru concediu de odihnă trebuie să cuprindă toate elementele salariale, inclusiv cele acordate pentru compensarea unui inconvenient legat în mod intrinsec de executarea sarcinilor de serviciu, prin urmare şi sporul pentru condiţii vătămătoare de care beneficiază reclamanţii pentru perioadele de activitate, întrucât acesta reprezintă un spor permanent, acordat pentru a compensa inconvenientele legate în mod intrinsec de executarea sarcinilor de serviciu de către reclamanţi”, se arată în motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.Prefectura, obligată să plătească și penalitățiTotodată, judecătorii au mai precizat că, în baza prevederilor legale în vigoare, cei patru angajați au dreptul la repararea integrală a prejudiciului, prejudiciul cuprinzând pierderea efectiv suferită şi beneficiul de care aceștia au fost lipsiți.“Pierderea efectiv suferită de membrii de sindicat în numele cărora a fost formulată cererea de chemare în judecată cuprinde diferenţele dintre indemnizaţiile de concediu de odihnă cuvenite membrilor de sindicat şi indemnizaţiile achitate, actualizate cu indicele de inflaţie, întrucât este posibil ca de la data scadenţei acestora şi până la data plăţii sumele datorate cu acest titlu să se devalorizeze.Prin urmare, cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata diferenţelor dintre indemnizaţia de concediu de odihnă cuvenită membrilor de sindicat şi indemnizaţia achitată, pentru perioada15.05.2020 – 15.05.2023, actualizate în funcţie de indicele inflaţiei, este întemeiată.Beneficiul nerealizat este reglementat de dispoziţiile art. 1535 din Codul civil, potrivit cărora în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune-interese moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să se dovedească vreun prejudiciu. Acest text legal prezumă existenţa unui prejudiciu în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, astfel că reclamantul nu este ţinut să dovedească existenţa beneficiului nerealizat. Cum în cauză nu există între părţi o înţelegere cu privire la cuantumul daunelor moratorii, acestea se cuvin membrilor de sindicat în condiţiile prevăzute de OG 13/2011. Potrivit art. 1 alin. 3 din acest act normativ, dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare, iar potrivit art. 3 alin. 2 din acelaşi act normativ, rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale. Raportat la aceste dispoziţii legale, instanţa va obliga pârâtul la plata către membrii de sindicat în numele cărora a fost formulată cererea de chemare în judecată a dobânzii legale penalizatoare calculate asupra diferenţelor de indemnizaţie de concediu de odihnă actualizate cu privire la care se va admite cererea, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective a diferenţelor”, mai precizează judecătorii în documentul citat.Sentința tribunalului, care a fost pronunțată la jumătatea lunii iunie, nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Cluj de Instituția Prefectului. Primul termen în dosarul aflat în cale de atac a fost stabilit pentru luna septembrie.