Primăria Bistrița nu renunță și pace la bazinul olimpic de înot de la Unirea, după ce ideea „aquapark-ului” a fost abandonată

Bazinul olimpic de înot, care ar urma să fie amenajat în Unirea, aproape de pârtia de schi și integrat în complexul din care face parte TeraPlast Arena și va face parte și stadionul la standarde UEFA, este tot mai aproape de materializare.Acesta ar urma să coste nu mai puțin de 50 de milioane de euro și ar fi destinat atât agrementului, cât și competițiilor sportive de profil, de nivel național și internațional.Proiectul prevede realizarea a trei corpuri de clădire: unul principal, unul secundar și un corp de legătură, care ar urma să funcționeze unitar. Corpul central va avea un regim de înălțime D+P+E și va include: un bazin olimpic de 50X25 m, cu tribune cu 1000 de locuri și care va fi destinat competițiilor de înot și polo.La acesta se adaugă două bazine semi-olimpice de 25X12,5 m, unul pentru antrenamente și altul dedicat copiilor. Vor fi amenajate și zone de agrement, fitness, SPA, restaurant și sală de conferințe, dar și spații dedicate sportivilor, precum vestiare, sală de kinetoterapie, camere de cazare sau zone de pregătire.Lipsa infrastructurii sportive acvatice adecvate în municipiul Bistrița, este argumentul municipalității pentru a pune în practică acest proiect ambițios. Culmea, terenul luat în calcul este tot cu probleme, în memoriul depus la APM specificându-se: „Zona este cunoscută ca fiind cu risc de alunecări de teren. Este realizat un zid de sprijin pentru consolidare versant și structura de rezistență corp clădire Complex Sportiv Acvatic”, se arată în memoriul tehnic.Cum motivează Primăria necesitatea investiției: bistrițenii nu prea au unde să înoate„Învățământul local nu beneficiază de o zonă specifică desfășurării, în mod corespunzător de sporturi acvatice. Există 2-3 locații privat semiamenajate și vechiul ștrand al municipiului Bistrița, aflat în proprietatea și administrarea primăriei municipiului Bistrița. Municipiul Bistrița nu dispune de un bazin de înot sau polo, cetățenii care vor să practice aceste sporturi ca agrement sau performanță fiind nevoiți să se deplaseze în alte orașe. Prin investiția de față are în vedere asigurarea unor condiții optime pentru desfășurarea de activități sportive, posibilitatea organizării unor competiții internaționale oficiale majore, a pregătirii echipelor sportive de performanță. Activitățile specifice se adresează în egală măsură copiilor, tinerilor dar și adulților, promovând întărirea stării de sănătate a populației, petrecerea timpului liber în mod plăcut și util și nu în ultimul rând performanța sportivă”, se motivează în memoriul depus de Primăria Bistrița la APM.În corpul principal al ansamblului de clădiri vor funcționa, la demisol bucătăria, spațiile tehnice, zona de cazare a sportivilor, cea de kinetoterapie și masaj. La parter unde vor fi amenajate bazinele de înot vor fi doar spațiile de agrement, iar la etaj vor fi amenajat tribuna oficială, sala de conferință, restaurantul.Va fi amenajată, de asemenea, și o zonă exterioară, dotată cu șezlonguri, dar și o zonă de SPA cu saună, masaj sau salină.  Dacă tribuna bazinului olimpic va putea găzdui 1000 de persoane, cea dedicată celui semi-olimpic va putea găzdui doar 320 de persoane. Bazinul olimpic de înot va avea 8 culoare pentru jocuri olimpice de 2,5 m cu două spații de 2,5 m pe laterale. Bazinul ar urma să fie dotat cu dispozitive de start, panou electronic de afișaj video. Vor fi montate și șapte camere pentru VAR (Video Assistant Referee).Proiectul aquapark-ului de lângă pârtia Cocoș, aruncat la gunoi de TurcCel care a venit cu ideea de a asigura o infrastructură de agrement pe Dealul Cocoș a fost Ovidiu Crețu. Acesta a reușit să pună în practică pârtia de schi, care urma să fie completată de un Aquapark, propus în aceeași zonă.La proiect, însă, a renunțat fostul primar Ioan Turc, care l-a înlocuit cu bazinul olimpic, proiect care, se pare, este pus în practică de actualul primar Gabriel Lazany. Ioan Turc a păstrat amplasamentul stabilit de fostul primar Ovidiu Crețu, însă a schimbat proiectul.Primarul Ioan Turc nu renunțase la ideea unui aquapark, pe care îl vedea realizat în locul fostului ștrand Mecanica, pe care municipalitata l-a și achiziționat în urmă cu câțiva ani, cu 5 milioane de lei. Acesta se întinde pe 3,2 hectare de teren și este de ani de zile o ruină.Proiectul presupunea demolarea clădirilor existente, ridicarea unora noi încadrate în categoria clădirilor verzi, cu pereți sau acoperișuri verzi, refacerea zonelor înierbate, plantarea de arbori și arbuști, alei pietonale din materiale ecologice, sistem de iluminat smart și ecologic, sistem de supraveghere video, mobilier urban pentru recreere și relaxare.Complexul era prevăzut cu o plajă artificială, cu șezlonguri și umbrele pentru relaxare, precum și bazine pentru înot și tobogane cu apă. Culmea și acest „aquapark” era prevăzut să funcționeze, cu 4 bazine de înot, doar pe timp de vară.„Zona bazinelor va include „lazy river (râu cu apă lină cu poduri) cu o adâncime de 90 de cm, „baby lagon” (loc de joacă cu apă pentru copii) cu o adâncime de 40 de cm, „relax pool” (bazin de înot și relaxare) cu o adâncime de 120 cm, „splash pool” cu o adâncime de 180 de cm. Zona toboganelor va include: twister, space bowl, black hole, rafting, kamikaze, cu o capacitate de 300 de locuri”, se arată în tema de proiectare a proiectului visat de fostul primar Ioan Turc.Se lua în calcul și amenajarea a trei terenuri de tenis cu propriul vestiar, un teren de baschet și două terenuri de minifotbal, dar și locuri de joacă pentru copii, 300 de locuri de parcare, piste pentru biciclete și role și chiar și o zonă pentru spectacole.Noul primar Gabriel Lazany imediat ce a preluat Primăria Bistrița a început să trieze din proiectele lăsate de fostul primar Ioan Turc, iar la unele efectiv a renunțat, deși erau cazuri în care aveau inclusiv finanțarea asigurată.Actualul primar Gabriel Lazany a spus, de curând, că nu vede un  aquapark în viitorul apropiat materializat la Bistrița, din lipsă de fonduri. Nu a spus nu categoric acestei idei, materializarea sa fiind dependentă de existența finanțării.După ce Becleanul și-a făcut propria mini-stațiune, Primăria Năsăud își face și ea un aquapark, iar Primăria Sîngeorz-Băi este și ea pe ultima sută de metri cu un bazin de înot.