Proces degeaba: cum a ajuns firma Așchilenilor de la ACI să câștige în instanță din incompetența fostului AVAS

Într-un caz demn de manualele de drept, ca exemplu de ineficiență procedurală, fosta Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) a pierdut procesul intentat companiei clujene Grup 4 Instalații SA, societate din care beneficiază și omul de afaceri Ioan Așchilean. Pentru cei mai puțin familiarizați cu numele, frații Așchilean sunt figuri influente în zona lucrărilor publice, cunoscuți pentru contractele obținute prin firmele lor – ACI și Nord Conforest – cu primăriile din Cluj, Bistrița și din alte localități.Grup 4 Instalații SA este una dintre firmele majore de construcții și instalații din Cluj-Napoca, avându-i ca beneficiari pe Ioan Așchilean, Doru Vescan și Dana Rodica Gânscă, figuri notabile care au conexiuni în alte afaceri relevante în domeniul construcțiilor, precum ACI Cluj și Nord Conforest.În centrul litigiului s-a aflat o decizie a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA) Grup 4 Instalații SA, din 22 octombrie 2024, prin care s-a hotărât reducerea capitalului social cu 94.245,20 lei, de la 1.638.486,3 lei la 1.544.241,1 lei, prin anularea a 942.452 acțiuni proprii, reprezentând 5,7520% din capital.Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, cu un acționariat de 6.52% în companie, a considerat această operațiune ilegală și a cerut instanței constatarea nulității absolute a hotărârii AGEA.Procesul a fost deschis pe 8 noiembrie 2024 la Tribunalul Cluj – Secția Civilă. Instanța a ridicat imediat o excepție de necompetență materială, argumentând că litigiile privind societățile comerciale trebuie soluționate de Tribunalul Specializat Cluj.Pe 4 martie 2025, Tribunalul Cluj a declinat competența către Tribunalul Specializat. Această etapă birocratică a însemnat deja o întârziere de câteva luni în soluționarea pe fond a cauzei.Ajuns în fața instanței competente, AAAS a primit o notificare clară: pentru acțiunea formulată, trebuia achitată o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.989,90 lei, Instituția nu doar că nu a plătit această sumă, dar nici nu a contestat în instanță modul de calcul al taxei.Astfel, la termenul din 5 iunie 2025, judecătorii au invocat din oficiu excepția nelegalei timbrări și au decis anularea cererii de chemare în judecată.Ironia amară a dosarului este că, dintr-o taxă de timbru neplătită de aproximativ 3.000 lei, AVAS a ajuns nu doar să piardă procesul fără a ajunge la analiza fondului, ci și să fie obligată să achite 4.165 lei cheltuieli de judecată către Grup 4 Instalații SA, reprezentând onorariul avocaților companiei.În termeni contabili, pentru o lipsă de 3.000 lei, agenția a pierdut direct peste 4.000 lei, la care se adaugă resursele consumate cu întocmirea dosarului și participarea la termene, plus șansa ratată de a obține o hotărâre judecătorească favorabilă pe fond.Din perspectiva logistică, speța are toate ingredientele unui dosar absurd: o instituție publică, înființată tocmai pentru a proteja interesele statului în companii și pentru a asigura respectarea legii, pierde un litigiu important din motive strict procedurale. Nu a fost vorba de lipsă de probe, nici de interpretare legislativă ambiguă, ci pur și simplu de nerespectarea unei formalități elementare în proces – plata taxei de timbru.În plus, dosarul are și o dimensiune simbolică: AVAS a acuzat că acționarii Grup 4 Instalații au modificat ilegal structura capitalului social, însă nu a reușit să treacă de poarta procesuală pentru a demonstra acest lucru.Dincolo de ridicolul situației, cazul atrage atenția asupra lipsei de profesionalism al aparatului juridic de care dispun instituțiile statului. Cum este posibil ca un litigiu de asemenea importanță să fie introdus la o instanță necompetentă, pierzând luni întregi, pentru ca apoi să fie respins din cauza unei taxe de timbru neplătite?Într-un stat în care respectarea procedurilor este esențială, astfel de erori pot însemna pierderi ireversibile. Dacă hotărârea AGEA din 23 mai 2024 a produs efecte juridice între timp, anularea ei devine mult mai dificilă, iar acționarii Grup 4 Instalații își consolidează poziția în companie.Pe termen lung, asemenea „auto-sabotaje” pot transmite un mesaj periculos: că instituțiile statului nu sunt capabile să își apere propriile interese nici măcar atunci când au legea de partea lor.Dosarul este în prezent în așteptarea unui nou termen, după ce AAAS a făcut apel.Un material publicat de Libertatea în luna mai a anului 2025, arată cum șefii de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se întrec să-și etaleze bunăstarea prin vile impunătoare și conturi bancare consistente. Ni se mai arată cum chiar unul dintre vicepreședinții AAAS-ului, Violeta Tudorie, ar fi semnat un angajament cu Securitatea.Numiți politic, mulți dintre aceștia nu s-au ferit de asocieri cu firme controversate, unele acuzate că au păgubit statul român sau că au beneficiat, prin metode discutabile, de contracte publice de milioane de lei.Dosarul fostului AVAS vs. Grup 4 Instalații SA este o demonstrație, în miniatură, a felului în care procedurile ignorate și lipsa de rigoare juridică pot transforma un litigiu potențial câștigător într-un eșec usturător.Dincolo de aspectul financiar – pierderea a 4.000 lei din bani publici și a resurselor alocate – miza reală este credibilitatea, care odată pierdută în fața instanțelor și a opiniei publice, este mult mai greu de recuperat decât o taxă judiciară de timbru.ACI Cluj și Nord ConforestDorin și Ioan Așchilean sunt beneficiari ai Nord Conforest, iar Ioan Așchilean mai administrează ACI Cluj. Acestea companii au devenit, de-a lungul timpului, ancore notabile în peisajul construcțiilor și lucrărilor publice din Cluj-Napoca.ACI Cluj, care îi are beneficiari actuali pe Horia Ciorcilă, președinte al Băncii Transilvania și Goia Dorel, a obținut numeroase contracte de amploare, de la modernizarea infrastructurii pietonale și cicliste pe malurile Someșului la reabilitarea stadionului său moștenit „Ion Moina” .Nord Conforest a atras atenția printr-o serie de contracte publice cu valoare ridicată, precum modernizarea Parcului Armătura sau realizarea de lucrări în unități militare, dar și prin implicarea în proiecte mai puțin transparente: contestări pentru posibile încălcări ale legislației concurențiale, întrucât ACI și Nord au acționariat comun. Pe lângă asta, se adaugă și plăți considerate nejustificate de către Curtea de Conturi, care a atras atenția asupra unor proceduri de atribuire, amplu criticate și de către Gazeta de Cluj.În plus, Nord Conforest a fost acuzată în trecut de câștigarea unor contracte prin negociere directă, cum ar fi cel pentru închiderea depozitului de deșeuri de la Pata Rât, ridicând semne de întrebare privind favoritismele în cazul administrațiilor locale.Citește și: