România, paradisul multinaționalelor care își împachetează profiturile și le trimit afară din țară

Sud-estul Europei pare să rămână un teren fertil pentru unele multinaționale, inclusiv cele cu sediul în România.Nu putem să nu remarcăm faptul că țara noastră este în continuare percepută ca un „loc de joacă” al strategiilor agresive de „optimizare” fiscală. Analiza datelor financiare din 2024 ale unor multinaționale din diverse domenii confirmă că tendința observată încă din 2017, chiar de către fostul lider PSD Liviu Dragnea, persistă: companii care raportează marje de profit infime, comparativ cu cifrele de afaceri colosale pe care le generează.Schweighofer Holzindustries (actuala HS Timber Group) – Compania care a pus monopolul pe pădurile României, cu asistența statului românMultinaționala austriacă Schweighofer Holzindustrie, care a vândut, ulterior, fabrica de cherestea de la Sebeș, către compania germană Ziegler, reprezintă unul dintre cele mai controversate cazuri de exploatare economică din România. HS Timber Group, unul dintre cei mai mari exportatori de lemn din lume, a fost implicată în numeroase scandaluri legate de defrișări ilegale și corupție sistemică, la noi în țară.O investigație Rise Project din 2017 a demonstrat negru pe alb că cel mai mare furnizor al Schweighofer era chiar Romsilva, compania de stat responsabilă cu protejarea pădurilor României. Scandalul s-a amplificat când Cristina Trăilă, membră a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, a fost descoperită cu plăți primite în calitate de avocat al HS Timber Group, în timp ce vota împotriva înființării ,,DNA-ului Pădurilor”. Mai mult decât atât, Trăilă, actuala secretară generală adjunctă în guvernul Bolojan, a încercat să-l reducă la tăcere pe jurnalistul Mihai Goțiu, solicitând ștergerea a 8 materiale legate de acest subiect, apărute în Libertatea și România Curată.Procurorii DIICOT au estimat prejudiciul la 25 de milioane de euro, ceea ce se traduce în mii de hectare de păduri afectate. În 2024, compania Ziegler, rămasă cu părțile sociale și procesele sale, a intrat în insolvență.EMAG – Gigantul retail cu rezultate paradoxaleDeținut de holdingul olandez Prosus, parte a grupului sud-african Naspers, eMAG a devenit liderul comerțului online din România. Cu o cifră de afaceri de aproape 1,8 miliarde de euro în 2024, compania a raportat însă o pierdere de 38,4 milioane de euro și datorii în valoare de 465 de milioane. EMAG a declarat, de asemenea, profit negativ timp de patru ani consecutivi, în timp ce cifra sa de afaceri aproape că s-a triplat, între 2022 și 2024.Creșterea cu peste 363 de milioane de euro față de 2022 nu a fost suficientă pentru a genera un profit contabil pozitiv pentru compania mamă a EMAG, fapt ce ridică semne de întrebare privind structura fiscală și alocarea costurilor între entitățile internaționale din grup. Dante International SA, vehiculul local, prezintă cifre aproape irelevante, comparativ cu realitatea afacerii.Ford – Profit firav în spatele unei industrii colosaleFord România, parte a conglomeratului auto american, a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 3,74 miliarde de euro, cu un profit de doar 74 de milioane – adică 1,98% din venituri. Asta abia după doi ani consecutivi de pierderi.Deși vânzările și producția au crescut semnificativ, datoriile companiei aproape s-au dublat față de 2016. Modelul este similar altor multinaționale: reinvestirea aparentă a profiturilor și costuri interne care reduc artificial suma ce poate fi impozitată în România.E.ON – Strategie de exit și profituri modesteColosul german din energie a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 1,61 miliarde de euro, dar un profit de doar 23,1 milioane (1,43%). Cu datorii semnificative, compania a anunțat retragerea treptată de pe piața românească, finalizată în septembrie 2024 prin vânzarea către grupul maghiar MVM.Într-un singur an, cifra de afaceri a scăzut ulterior cu peste un miliard de euro, confirmând strategia de retragere și externalizarea profiturilor înainte de exit.OMV Petrom – Când statul cere impozit, trebuie să se roageCu un profit record de 2,07 miliarde de euro în 2022, OMV Petrom a intrat în conflict cu statul român care dorea aplicarea unei taxe de solidaritate de 3,6 miliarde lei. Din 2021 până în 2022, se poate observa un salt gigantic, de 6.53 miliarde de euro, al cifrei de afaceri OMV. După negocieri cu guvernul PSD-PNL-UDMR, compania a obținut o taxă redusă de 1,5 miliarde de lei pentru 2022 și 380 de milioane de lei pentru primul trimestru al anului 2023.Negocierea arăta atunci cât de puțină forță are statul român în fața unei multinaționale cu o poziție dominantă în regiune, deși, fără subvențiile oferite pe perioada războiului din Ucraina, statul ar fi putut aplica, teoretic, legislația europeană privind suprataxarea profiturilor excepționale.Lukoil – De la spălare de bani la profituri „curate”Gigantul rus a raportat în 2023 un profit de doar 3.18% din cifra de afaceri, care a fost înregistrată la 2,23 miliarde de euro. Totodată, parcursul companiei în România este pătat de scandaluri. Cel mai notoriu caz este cel din anul 2015, când procurorii DIICOT au descoperit că firma din România a rămas fără capital, după ce a virat către Lukoil Europe Holding din Olanda aproximativ 2 miliarde de euro. În dosarul încă aflat în judecare, presupusa rețea infracțională din spatele Lukoil se estimează că ar fi provocat un prejudiciu la bugetul statului de aproximativ 230 de milioane de euro, prin spălare de bani și evaziune fiscală în formă continuată.Profi – Anomalia fiscală a deceniuluiProfi, parte a grupului Ahold Delhaize care deține și Mega Image, e un caz special. A înregistrat pierderi 7 ani consecutiv, deși cifra de afaceri a crescut cu peste 1,3 miliarde de euro, iar datoriile cu 325 de milioane.Este greu de explicat cum un lanț de retail cu mii de magazine nu reușește să obțină profit nici măcar o dată în aproape un deceniu, ba chiar negativ, cu excepția cazului în care banii sunt transferați strategic, în afara granițelor.Alte exemple de transparență condiționată:Microsoft România – 2024 – Cifră de afaceri în creștere, de 156,8 milioane de euro, pierderi de 8,66 milioane de euro.Google România – 2024 – Cifră de afaceri în creștere, de 60,1 milioane de euro, pierderi de 10,7 milioane de euro.Coca Cola HBC – 2024 – Cifră de afaceri în creștere, de 804,6 milioane de euro, profit 78,9 milioane de euro (9,8%).Pepsi (Star Foods) – 2024 – Cifră de afaceri de 152,6 milioane de euro, profit 2,9 milioane de euro (1,9%).Pepsi (Quadrant Amroq Beverages) – În 2022 raportase o cifră de afaceri de 318,5 milioane de euro, cu un profit de doar 837 de mii de euro (0,26%).Citește și:multinaționale românia multinaționale românia multinaționale românia