Ruinele romane din centrul Clujului: Patrimoniul se pierde în buruieni și ploi, sub privirea indiferentă a primăriei

Primăria a garantat solemn în iulie că proiectul este parte a „priorităților strategice ale urbei”, menite să dea valoare patrimonială orașului. Între niște hârtii fluturate și realitatea din teren, distanța e cam de patru metri în adâncime, adică cam până la nivelul zidului roman descoperit în martie 2024, când primarul Emil Boc spunea clujenilor că avem istoria sub ochii noștri.Caietul de sarcini nu cere minuni inginerești.Proiectul prevede o excavație circulară de 12 metri diametru, adâncă de până la 4,5 metri; balustradă metalică tratată anticoroziv; panouri de protecție; drenaje și pompe automate pentru apele meteorice; iluminat ambiental; restaurări minimale pe bază de var hidraulic; injectări de fisuri; biocidare și hidrofobizare a părților expuse; totul reversibil, conform bunelor practici. S-a cerut, pe românește, să nu distrugem ce am găsit și, dacă se poate, să și arătăm publicului ce a rămas. Deocamdată avem un parc nou, cu o istorie care stă acoperită de buruieni de aproximativ 2 metri înălțime, iar lucrările, care se presupun a fi în grafic reflectă, mai degrabă, indiferență totală.Legea 422/2001 obligă autoritățile locale să asigure paza, protecția, prevenirea degradării și măsurile administrative / bugetare pentru monumentele istorice din jurisdicție:„Titlul IV Responsabilitățile proprietarilor de monumente istorice și ale autorităților administrației publice locale:Art. 36, alin 1, lit. b) – să asigure paza, integritatea și protecția monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere a acestora în condițiile legii;”Lista de atribuții e explicită: colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură, delimitări de zone de protecție, fonduri dedicate, măsuri preventive împotriva degradării.În paralel, OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic definește clar ce înseamnă „protejare”: măsuri științifice, administrative și tehnice care păstrează vestigiile până la clasare sau finalizarea cercetării.Mai mult, cercetările preventive sunt parte a strategiilor de dezvoltare durabilă, iar supravegherea arheologică e obligatorie în proiectele de restaurare. Când plouă serios și zidul e parțial descoperit, măsurile administrative și tehnice înseamnă, la minimum, protecții provizorii decente.Cât despre statutul juridic al zonei, Lista Monumentelor Istorice confirmă că perimetrul Parcului I.L. Caragiale include elemente clasate: ruine de edificii, zid de incintă, sit arheologic. Nu e un teren oarecare, e patrimoniu recunoscut. Asta ridică ștacheta obligațiilor administrative.Licitațiile pentru modernizarea parcului Caragiale cât și pentru punerea în valoare a vestigiilor descoperite pe perimetrul acestuia au fost câștigate de Nord Conforest, asociere deja arhiprezentă în contextul lucrărilor publice la Cluj.Când pui alături termenele și comunicatele oficiale cu realitatea din teren, tabloul devine incoerent. Parcul s-a făcut, dar partea cu vestigiile a rămas nerezolvată, iar contractul dedicat conservării a depășit deja un prim termen estimat, fără activitate vizibilă.Nord Conforest nu este la primul contract public controversat: în cazul modernizării Parcului Feroviar, Camera de Conturi Cluj a acuzat Primăria că a plătit nejustificat aproximativ 387.000 de lei pentru lucrări care existau doar pe hârtie, dar nu și în realitate.Nord Conforest, desprinsă din firma mamă ACI Cluj – cu un portofoliu consistent de contracte publice – a devenit un jucător important pe piața lucrărilor finanțate din bani publici. Printre proiectele de anvergură se numără Sala Polivalentă și terminalul de pasageri al Aeroportului Avram Iancu, realizate în parteneriat cu alte companii de profil. Carta de la Veneția și corpusul doctrinar ICOMOS cer intervenții reversibile, minime, documentate, protecții adecvate și condiții de mediu controlate pentru structurile expuse.Pentru zidărie istorică din piatră / cărămidă, gestionarea apei este obsesia nr. 1: acoperiri temporare, drenaj, evitarea stagnării apei pe coronamente, tratamente compatibile, fără a accelera degradarea.Când vremea anunță ploi însemnate, cum s-a întâmplat zilele trecute, orice executant responsabil știe că situl descoperit nu se lasă cu prelata smulsă. Se asigură ancorări, se verifică scurgerile, se pun pompe de rezervă, se monitorizează infiltrările.În Parcul I.L. Caragiale, traseul zidului primei incinte fortificate medievale suprapune structuri romane. Dacă istoria ajunge să fie valorificată, Clujul câștigă educație, turism și identitate urbană. Dacă istoria rămâne sub buruieni și ploi, Clujul câștigă… nimic.Gazeta de Cluj a solicitat un punct de vedere al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, prin care să se clarifice de ce după două luni de la emiterea ordinului de începere, șantierul ruinelor romane arată ca o pajiște abandonată.Până atunci, proiectul pierde timp prețios, iar fiecare ploaie care se infiltrează în zidurile descoperite riscă să compromită patrimoniul pe care ar fi trebuit să fie protejat, nu lăsat pradă indiferenței.