Cât spațiu verde are cu adevărat Cluj-Napoca, comparativ cu Bucureștiul și celelalte orașe mari ale țării? Cifrele oficiale spun altă poveste

Cluj-Napoca stă prost la capitolul spații verzi comparativ cu alte orașe mari din România, arată o analiză realizată de platforma imobiliară Storia. Doar 5,2% din suprafața orașului este acoperită cu spații verzi publice, sub media marilor orașe și mult sub nivelul Bucureștiului. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, Bucureștiul are cea mai mare proporție de spații verzi dintre marile orașe ale țării: 4.506 hectare, adică 18,9% din suprafața Capitalei. Singurul oraș care se apropie de acest procent este Craiova, cu 12,8%, urmată de Iași, cu 9%, potrivit Storia.Cluj-Napoca rămâne însă departe de acest nivel. Cu doar 5,2% din suprafață acoperită cu spații verzi, orașul stă mai rău decât Oradea (5,8%), dar ceva mai bine decât Brașov (5%). La coada clasamentului se află Constanța (4,2%), Timișoara (4,1%), Arad (2%) și Sibiu, cu doar 1,9% din suprafață verde.





Datele INS sunt calculate pe baza informațiilor transmise de primării și includ parcuri, grădini publice, aliniamente stradale și baze sportive. Statisticile nu iau însă în calcul spațiile verzi de pe terenurile private, cum sunt cele din interiorul ansamblurilor rezidențiale noi, unde dezvoltatorii sunt obligați prin lege să aloce între 20% și 30% din suprafața parcelei pentru zone verzi.Un sondaj realizat de Storia în rândul a 2.670 de respondenți arată că 46,4% dintre cei care caută o locuință consideră parcurile și spațiile de joacă foarte importante în alegerea cartierului. Zonele de recreere sunt depășite în importanță doar de accesul la transportul public și de apropierea de magazine și centre comerciale.Interesul pentru spațiile verzi este mai ridicat în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 54 de ani, categorie care include majoritatea familiilor cu copii aflate în căutarea unei locuințe.Specialiștii atrag atenția că nu contează doar suprafața verde în sine, ci și cum este ea amenajată. „Un metru pătrat de spațiu verde nu are aceeași valoare în orice formă. Poate rămâne o peliculă de gazon, cu un volum vegetal de doar câțiva centimetri, sau poate deveni suportul unui strat de arbuști, plante perene și al unui arbore matur”, explică Nicolas Triboi, inginer peisagist pentru Atria Urban Resort.


Pe baza datelor din satelit obținute prin programul european Copernicus, care iau în calcul atât spațiile verzi publice, cât și pe cele private, București ocupă locul 31 din 36 de capitale europene analizate, cu 26% din suprafață acoperită de vegetație. Media europeană este de 41%.Cele mai verzi capitale sunt cele din nordul continentului: Oslo, cu 77%, urmat de Helsinki, cu 62%, Vilnius, cu 57%, și Tallin, cu 50%. La polul opus se află Skopje, Nicosia, Valletta și Atena.București stă însă mai bine la capitolul spații verzi cu arbori, unde ajunge la 22% din suprafață, peste orașe precum Paris, Dublin, Lisabona sau Amsterdam, dar tot sub media europeană de 29%.Reprezentanții din piața imobiliară insistă asupra faptului că spațiile verzi plantate cu arbori aduc beneficii concrete în orașele afectate tot mai des de valuri de caniculă. „Legislația stabilește un minim necesar, dar orașele bune nu se construiesc doar din minime. Arborii aduc beneficii concrete: umbră, aer mai curat, reducerea disconfortului termic, biodiversitate, un microclimat mai bun”, susține Liria Themo, director de marketing la Atria Urban Resort.Pentru orașe ca Cluj-Napoca, unde proporția spațiilor verzi este printre cele mai mici din țară, presiunea pusă pe dezvoltatorii imobiliari și pe autorități pentru extinderea zonelor plantate cu arbori rămâne un subiect tot mai discutat, pe fondul verilor tot mai calde și al cererii tot mai mari pentru locuințe aproape de parcuri și spații de joacă.