Cluj-Napoca scapă de coșmarul inundațiilor? Someșul Mic primește fonduri uriașe în noul plan anunțat de ministrul Mediului, Diana Buzoianu

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat că statul alocă în 2026 suma record de 250 de milioane de lei pentru lucrări la baraje, diguri și poldere, de cinci ori mai mult decât în 2025. Printre cele aproape 40 de șantiere care primesc bani anul acesta se numără și două investiții pentru județul Cluj: amenajarea Văii Călata și lucrările de pe Someșul Mic, chiar în municipiul Cluj-Napoca.Potrivit anunțului ministrului, printre proiectele care vor fi finanțate anul acesta se numără amenajarea râului Someșul Mic, în municipiul Cluj-Napoca, și amenajarea Văii Călata, ambele în județul Cluj. Ministrul susține că fondurile alocate pentru aceste lucrări fac parte dintr-un pachet mai amplu, gândit pentru a proteja localități, gospodării, drumuri și terenuri agricole aflate în zone cu risc ridicat de inundații.





Buzoianu afirmă că anul 2026 este primul în care a putut stabili ea însăși prioritățile de investiții din bugetul național pentru acest sector, iar suma alocată – 250 de milioane de lei – ar fi un record, față de doar 50 de milioane de lei cheltuiți în 2025.Ministrul susține că, în 2026, un procent de 52,02% din bugetul de bunuri și servicii al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) a fost direcționat exclusiv către mentenanța digurilor și barajelor existente, „o pondere dublă față de media ultimului deceniu”, potrivit afirmațiilor sale. Banii ar urma să fie folosiți în toate cele 11 administrații bazinale de apă din țară, pentru lucrări care vizează, potrivit mesajului transmis, protejarea oamenilor, a gospodăriilor, a terenurilor agricole, a drumurilor, a podurilor și a rețelelor de utilități.Potrivit ministrului, prioritizarea proiectelor s-a făcut pe baza Planurilor de Management al Riscului la Inundații (PMRI) și a hărților de risc, documente care, susține ea, indicau de ani de zile zonele în care intervenția era urgentă.În mesajul transmis, Buzoianu leagă inundațiile recente și pagubele provocate de acestea de ceea ce numește „20-30 de ani de neglijență, amânări și lipsă de viziune” în gestionarea infrastructurii de apărare împotriva apelor. Ministrul afirmă că multe investiții strategice care stagnau pe hârtie sau riscau să piardă finanțarea au primit anul acesta undă verde pentru a putea avansa.


Ea a adresat și o întrebare retorică, susținând că, dacă toate guvernele din ultimii 35 de ani ar fi făcut jumătate din ceea ce a reușit ea în 2026, România ar fi avut deja o infrastructură antiinundații mult mai solidă și comunități mai bine protejate.Totodată, ministrul recunoaște că un singur an nu poate compensa decenii de neglijență, dar susține că ritmul actual de lucru, dacă va fi menținut, ar putea duce pe termen mediu la protejarea a sute de comunități din toată țara.Pe lângă cele două investiții din Cluj, lista publicată de minister mai include lucrări în județe precum Bacău, Suceava, Vrancea, Harghita, Hunedoara, Bihor, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Mureș, Alba, Vâlcea, Iași, Sălaj, Prahova, Călărași, Buzău, Ialomița și Brăila, printre altele.