Creșterea TVA din august a provocat modificări diferite în economia României: Alimentele au fost cele mai afectate în primele zile

Majorarea TVA, intrată în vigoare la 1 august, a generat un val de modificări în prețurile din piață, însă efectele au fost inegale între categoriile de produse. Analiza detaliată realizată de Banca Națională a României (BNR) arată că alimentele au reacționat la această majorare rapid și uniform, în timp ce bunurile nealimentare au înregistrat o ajustare mai lentă și mai fragmentată.Guvernul a majorat toate cotele de TVA cu două puncte procentuale: cota redusă aplicată cărților, manualelor, publicațiilor, lemnelor de foc și energiei termice a crescut de la 5 la 11%, iar cota aplicată alimentelor, medicamentelor și serviciilor de bază, precum apa sau serviciile hoteliere, a urcat de la 9 la 11%. În cazul bunurilor nealimentare și al băuturilor alcoolice, cota standard a crescut de la 19 la 21%.


BNR a urmărit aproximativ 66.000 de produse din trei lanțuri mari de supermarketuri, cu observații zilnice între martie 2024 și septembrie 2025. Aceasta a permis o imagine detaliată a felului în care comercianții își ajustează prețurile în fața unui șoc fiscal.În mod obișnuit, circa 2,9% dintre prețuri se modifică zilnic. Vara anului 2025 însă, în contextul discuțiilor privind consolidarea fiscală și al scumpirii energiei, frecvența modificărilor a crescut semnificativ: peste 5% pe zi, ajungând la 6% pentru alimente și 4,1% pentru bunurile nealimentare. Comercianții au început astfel să repoziționeze prețurile înainte de aplicarea oficială a TVA.La data de 1 august, aproape 80% dintre alimente și-au modificat prețul chiar în ziua aplicării TVA. Creșterea medie a fost de 1,77%, apropiată de nivelul strict calculat al majorării fiscale. Peste 75% dintre scumpiri s-au situat între 1,5 și 2%, iar restul au depășit sau au fost sub pragul teoretic, dar în general transmiterea fiscală a fost aproape completă.În schimb, doar 25% dintre bunurile nealimentare și-au ajustat prețul în prima zi. Modificările au fost mai dispersate: aproape 30% dintre scumpiri au depășit pragul de 2%, în timp ce doar 55% s-au încadrat în intervalul teoretic. BNR explică această diferență prin obiceiul retailerilor de a opera modificări mai ample sau sezoniere în această categorie și prin faptul că lunile septembrie și octombrie sunt perioade tradiționale pentru ajustări.


În august, alimentele s-au scumpit cu 2,5% față de luna precedentă, semn că TVA a fost transmis rapid. În schimb, bunurile nealimentare au crescut cu 1,6%, sub nivelul teoretic al TVA, ceea ce arată că ajustarea în această zonă este mai lentă și fragmentată, influențată de dinamica specifică a piețelor.