Dan Tarcea a lansat provocarea anului, un cunoscut activist clujean îi răspunde. Ce ar schimba în Cluj-Napoca, dacă ar avea puterea

Activistul clujean Adrian Dohotaru răspunde provocării viceprimarului Dan Tarcea și formulează o serie de propuneri detaliate privind dezvoltarea orașului, integrând atât critici constructive, cât și soluții concrete. Reacția sa vine după ce Tarcea a publicat un video în care îi îndeamnă pe clujeni să trimită idei practice pentru îmbunătățirea orașului.Dohotaru salută inițiativa, dar atrage atenția că aceasta ar trebui ancorată în mecanismele oficiale de participare publică: „Este binevenită ideea de consultare civică, deși sunt cadre consacrate pentru consultare publică în afara social media.” În acest sens, activistul subliniază că administrația ar trebui să se întoarcă la instrumentele deja asumate, dar neglijate.Prima sa propunere este reluarea bugetării participative într-o formă mai profundă: „Reluarea bugetării participative promise de Primăria Cluj-Napoca trebuie făcută într-un mod mai profund decât edițiile anterioare.” El amintește experiențele de succes din Reșița, unde, spune el, „a fost cea mai mare participare din țară, raportată la populație”, dar și exemplul Timișoarei, unde s-a apelat la experți naționali pentru a proiecta un proces coerent.A doua direcție vizează zona Nadăș, unde dezvoltatorii imobiliari investesc peste un miliard de euro. Dohotaru avertizează că lipsa unei viziuni unitare poate duce la haos și cere „Master Plan și Plan Urbanistic Zonal la Nadăș și Proces Master pentru un parc liniar de 7 km, pentru traversare nemotorizată rapidă și acces la un râu nepoluat.” El subliniază importanța protejării râului într-un context urbanistic în plină expansiune.Pe plan ecologic, activistul cere implementarea unor măsuri imediate pentru reducerea poluării: „Stații de compost în grădini comunitare pentru a diminua popularea cu metan, de 40 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, care împute orașul din Pata Rât și accelerează schimbările climatice.” Proiectul are deja o bază tehnică, fiind dezvoltat în colaborare cu Zona Metropolitană Cluj.Mobilitatea urbană este un alt punct sensibil. Dohotaru solicită urgentarea lucrărilor pe tronsonul Cluj–Florești al culoarului de-a lungul Someșului: „Vor fi mai rapizi decât în trafic auto, mai ales că nu stau la stopuri”, afirmă el despre cei care ar folosi mijloace nemotorizate pe segmentul de 7 km care ar elimina complet interacțiunea cu traficul rutier.


În final, activistul revine la unul dintre proiectele sale de suflet, renaturarea Canalului Morii, pe care o descrie ca „cea mai ambițioasă renaturare urbană din țară, cu costuri mici.” El propune „îndepărtarea garajelor pe strada Plopilor, îndepărtarea betonului și îndepărtarea gardurilor, dar mai ales recrearea meandrelor”, pentru a crea un traseu pietonal continuu de la Parcul Rozelor până la vechea Sală Polivalentă.Prin aceste intervenții articulate și argumentate, Adrian Dohotaru transmite administrației un mesaj ferm: Clujul are nevoie de o dezvoltare bazată pe dialog real cu cetățenii, pe viziune strategică și pe investiții orientate spre spații verzi, mobilitate sustenabilă și calitatea vieții.