„Elefantul din încăpere”, analizat în Consiliul Local. Clujenii se tem de relocarea familiilor din Pata Rât, iar Emil Boc răspunde: „Toată lumea câștigă”

Proiectul prin care Primăria Cluj-Napoca vrea să închidă definitiv ghetoul de la Pata Rât până în anul 2030 a stârnit una dintre cele mai sensibile dezbateri din Consiliul Local. Deși investiția este finanțată în mare parte din fonduri europene și presupune cumpărarea a aproximativ 350 de locuințe pentru familiile relocate, mai mulți aleși au recunoscut că în societate există o stare de neliniște legată de mutarea beneficiarilor în diferite cartiere ale orașului.Subiectul a fost adus în discuție de consiliera locală USR Mihaela Nia, care a spus că administrația trebuie să vorbească deschis despre temerile unei părți a populației. Acel „elefant din încăpere” pe care toată lumea îl vede, dar îl ignoră. Consiliera a explicat că proiectul nu înseamnă acordarea unor locuințe gratuite și nici un „cec în alb” pentru beneficiari. Ea a subliniat că fondurile provin din programe europene și s-ar pierde dacă nu ar fi folosite pentru scopul pentru care au fost alocate.„Banii vin din fonduri europene, nu se întorc la noi în bugetul local să facem altceva, îi pierdem dacă nu îi folosim. Nu înseamnă cec în alb. Votez pentru că există condiții reale. Sunt condiții privind venitul redus, copiii trebuie să meargă la școală și beneficiarii trebuie să aibă nevoie de un loc de muncă pentru a primi aceste locuințe. Există monitorizare și consecințe. O problemă socială reală lăsată nerezolvată ne afectează pe toți pe termen lung, chiar și pe cei care se simt nedreptățiți”, a declarat Mihaela Nia.





Viceprimarul Olah Emese a încercat să calmeze dezbaterea și a insistat asupra faptului că cea mai mare parte a finanțării este nerambursabilă și că proiectul este rezultatul unei strategii pregătite de mai mulți ani: „Majoritatea covârșitoare a sumelor de bani sunt din fonduri nerambursabile europene sau norvegiene. Evident, și Cluj-Napoca contribuie la implementarea acestui proiect, dar cu o sumă mai redusă. Trebuie să avem în vedere un aspect foarte important: strategia municipiului prevede ca până în 2030 aceste așezări informale și, mai cu seamă, Pata Rât, să nu mai existe. Să asigurăm condiții optime pentru toți cei care în momentul de față sunt nevoiți să trăiască în condiții absolut inacceptabile.” Viceprimarul a amintit că toate proiectele de până acum au fost monitorizate atât de specialiști europeni, cât și de experți din Cluj-Napoca.Primarul Emil Boc a insistat că proiectul este primul de acest fel din România și că relocarea nu presupune oferirea gratuită a locuințelor. „Vreau să felicit toate echipele care au lucrat la pregătirea acestui proiect. Sunt multe milioane de euro care vin în Cluj-Napoca, este primul proiect de acest fel din România și de aceea a durat atât de mult pregătirea”, a explicat Emil Boc. Edilul a ținut să clarifice unul dintre cele mai discutate aspecte ale proiectului.„Aș vrea să se înțeleagă faptul că aceste locuințe se dau în chirie, nu devin proprietatea cuiva, rămân proprietate publică. Se dau în chirie cum se dau și alte locuințe. Pe lângă aceste locuințe construim locuințe sociale, achiziționăm locuințe de pe piață și acordăm sprijin de până la 300 de euro pentru plata chiriei celor aflați în situații dificile”, a completat primarul.Boc a spus că problema locuirii este una europeană și a susținut că proiectul răspunde nevoilor mai multor categorii sociale: „Problema locuirii nu este doar a Clujului, uitați-vă oriunde în Europa. Cu toții ne dorim să nu mai avem Pata Rât. Dacă îi întrebi pe fiecare, nimeni nu și-ar dori să mai existe Pata Rât, dar când vrei să rezolvi problema apare paradoxul. Banii vin din fonduri europene, fără a lua bani de la Primăria Cluj-Napoca. Este o situație în care toată lumea câștigă.”Consilierul local AUR Călin Cozma a criticat durata foarte mare a proiectului și a ironizat administrația pentru faptul că prezintă drept succes o inițiativă începută cu două decenii în urmă: „Mă amuză faptul că în Consiliul Local ne lăudăm cu un proiect care a început acum 20 de ani, că în sfârșit îl semnăm aici. După 20 de ani. Păi dacă toate proiectele mari ale comunității durează 20 de ani, atunci la ce să ne așteptăm cu metroul și centura? Se vor termina peste 100?”Potrivit strategiei aprobate de Consiliul Local, Primăria Cluj-Napoca își propune să cumpere aproximativ 350 de locuințe până în 2030 și să închidă definitiv așezările informale din Pata Rât. Programul include nu doar relocarea în locuințe închiriate, ci și măsuri de integrare socială, monitorizarea beneficiarilor, sprijin pentru educație și ocuparea unui loc de muncă, astfel încât fenomenul să nu se repete în viitor.