Elevii de clasa a VIII-a, „cobai” pentru un experiment respins acum 27 de ani! Liceele își vor corecta singure examenele, fără camere video în săli

Elevii care intră peste trei săptămâni în clasa a VIII-a, inclusiv cei din Cluj-Napoca și din județ, ar putea fi prima generație care dă un al doilea examen de admitere la liceu, organizat, supravegheat, corectat și contestat în interiorul aceleiași școli la care candidează. Proiectul de metodologie pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 14 august nu conține niciun filtru anti-fraudă pentru acest concurs, deși aceleași garanții sunt obligatorii la alte probe organizate tot de licee, potrivit edupedu.Din 2027, orice liceu va putea organiza un concurs propriu de admitere pentru până la jumătate din locuri, după Evaluarea Națională. Regulile acestui concurs sunt cuprinse în articolele 43-45 din metodologia-cadru, iar componența comisiilor apare la articolul 22. 





Din analiza publicată de Edupedu.ro pe textul proiectului reiese un tipar clar: aceeași instituție care selectează candidați pentru locurile proprii este și cea care scrie regulile, corectează lucrările, își calculează singură media și își soluționează singură contestațiile. Consiliul de administrație al fiecărui liceu stabilește, prin hotărâre proprie, disciplinele la care se dă concurs, dintr-o listă națională de patru combinații de profil, cu câte trei discipline fiecare, procedura de organizare, criteriile de admitere, modul de calcul al mediei de admitere și criteriile de departajare în caz de egalitate. Inspectoratul școlar județean doar avizează această procedură, potrivit articolului 43 alineatul (2), o avizare care nu înseamnă aprobare de fond și nici control asupra felului în care examenul se desfășoară efectiv în ziua concursului. Cel mai sensibil punct al proiectului ține de aritmetica admiterii. Textul prevede că rezultatele de la probele de admitere sunt incluse în media finală „într-o pondere stabilită de fiecare unitate de învățământ”, potrivit articolului 43 alineatul (4), fără niciun prag minim sau maxim impus. Concret, un liceu poate acorda propriului concurs 80% sau chiar 90% din media de admitere, lăsând Evaluarea Națională — singura componentă corectată integral în afara școlii, aproape simbolică. Media de la Evaluarea Națională e greu de influențat la nivelul unui liceu anume, pentru că subiectele și corectarea sunt gestionate în exteriorul unității. Rezultatul concursului suplimentar, în schimb, ar urma să fie corectat, calculat și verificat integral în interiorul liceului. Cu alte cuvinte, cu cât ponderea e mai mare, cu atât decizia de admitere se mută pe componenta pe care școala o controlează complet. Comisia de admitere a fiecărui liceu este condusă de directorul sau directorul adjunct al aceleiași unități, cu secretarul școlii ca secretar al comisiei, iar lucrările sunt evaluate de cadre didactice ale liceului organizator, desemnate de acesta. Supravegherea sălilor revine unor asistenți, câte doi profesori de altă specialitate decât disciplina examinată, dar textul nu cere ca aceștia să provină din altă unitate de învățământ. Pot fi, practic, colegi de cancelarie ai corectorilor, foști diriginți sau chiar foști profesori ai elevilor care candidează și care au făcut gimnaziul la același colegiu. Tot comisia liceului calculează sau verifică modul de calcul al mediei de admitere, potrivit articolului 22 alineatul (2) litera c), fără o a doua instanță de control externă școlii. Contestațiile, potrivit articolului 44 alineatul (8), se depun și se rezolvă în aceeași zi, la aceeași unitate, iar textul nu precizează dacă cei care le soluționează sunt alții decât profesorii care au corectat lucrarea inițial. În plus, rezultatul se recunoaște doar la liceul unde au fost susținute probele, potrivit articolului 44 alineatul (9). Nota nu trece printr-o platformă centralizată, comparabilă între licee, așa cum se întâmplă la repartizarea computerizată — practic, un rezultat obținut la o școală valorează zero la alta. Comparația cu celelalte probe organizate tot de licee este partea cea mai grea a analizei.La proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru clasele bilingve, anexa 2 a proiectului interzice clar și repetat ca subiectele să fie elaborate sau lucrările evaluate de profesori care au rude ori afini până la gradul al doilea inclusiv printre candidați — la articolul 2 alineatele (2) și (3), articolul 3 alineatul (3) și articolul 8 alineatul (1). Tot acolo, contestațiile sunt evaluate obligatoriu de cadre didactice de specialitate, altele decât cele numite inițial. La probele de aptitudini pentru liceele vocaționale, articolul 34 alineatele (5) și (6) obligă școlile să doteze sălile de examen cu camere funcționale de supraveghere video și audio. Pentru concursul suplimentar de admitere, nicio astfel de prevedere nu apare în articolele 43-45 sau în articolul 22: nici interdicția privind rudele din comisii, nici evaluatorii diferiți la contestații, nici camerele de supraveghere. Singura garanție rămâne subiectul unic la nivel național, elaborat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, potrivit articolului 44 alineatele (6) și (7). Acesta protejează însă enunțul probei, nu corectarea: împiedică un liceu să fabrice un subiect ușor pentru un candidat preferat, dar nu spune nimic despre cum se evaluează, în interiorul aceleiași școli, un eseu sau o problemă cu răspuns deschis, unde orice barem lasă loc de interpretare. Anonimizarea lucrărilor scrise înainte de corectare nu apare menționată la niciuna dintre cele trei tipuri de probă verificate. Proiectul prevede totuși câteva pârghii, dar niciuna nu ajunge până în sala de corectare. Potrivit articolului 16 litera l), Comisia Națională de Admitere controlează modul în care comisiile din licee își desfășoară activitatea, fără să se detalieze prin ce instrumente: rapoarte, verificări prin sondaj sau acces la lucrările corectate. Articolul 16 litera m) permite delegarea de observatori, însă formularea vizează comisiile județene și centrele de admitere. Articolul 81 prevede sancțiuni disciplinare, administrative, civile sau penale, un mecanism care intervine, prin natura lui, după ce o eventuală fraudă a fost deja descoperită. Iar criteriile de departajare, odată publicate, nu mai pot fi modificate, potrivit articolului 7 alineatul (4), o garanție reală, dar limitată strict la departajare. Formula nu este o noutate în școala românească. Examenul dublu de admitere la liceu a fost desființat în octombrie 1999, prin Ordinul 4624, de Ministerul Educației Naționale condus atunci de Andrei Marga. Argumentația oficială de atunci era că, odată introdus examenul național de capacitate la finalul gimnaziului, trecerea spre liceu trebuie făcută pe baza rezultatelor de la acel examen, iar o altă formă de examinare ar însemna „o repetare inutilă a examenului de capacitate și o supunere a elevului la eforturi suplimentare, nejustificate din punct de vedere pedagogic”. Examenul a fost reintrodus în legea educației în 2023 și a supraviețuit trei ani în forma inițială: liceele decid în consiliul de administrație dacă organizează concurs propriu pentru maximum 50% dintre locuri. Prevederea a fost gândită pentru elevii care atunci intrau în clasa a V-a, exact generația care peste trei săptămâni ajunge în clasa a VIII-a. Potrivit surselor Edupedu.ro, formula a fost susținută de unele colegii centenare, rămase fără pârghii de control local după trecerea la admiterea exclusiv prin repartizare computerizată. Executivul, demis în prezent, nu mai poate emite ordonanțe de urgență, singurele acte care pot modifica legea educației. Prevederea nu este însă o surpriză: Guvernul putea proroga aplicarea articolului, așa cum prin Legea 141/2025 a amânat intrarea în vigoare a numeroase alte dispoziții ale legii educației, printre care și desființarea inspectoratelor școlare. Rămâne posibilitatea amânării deciziei până pe 1 septembrie sau a predării ei către un alt executiv