Profit uriaș pentru bănci: 15,4 miliarde de lei într-un singur an! Ce arată, de fapt, raportul BNR despre sănătatea sistemului bancar

Băncile din România au încheiat anul 2025 cu unii dintre cei mai solizi indicatori de lichiditate din Uniunea Europeană, în timp ce sectorul bancar la nivel european a raportat venituri în creștere cu 3% și profit operațional în urcare cu 6%. Datele apar în cea mai recentă analiză Retail Banking Monitor, realizată de strategy&, divizia de consultanță strategică a PwC, și confirmate de Raportul anual al Băncii Naționale a României (BNR), potrivit agerpres.Pentru clujenii care au credite ipotecare, cărți de credit sau depozite la bănci locale, cifrele arată o imagine mixtă: sistemul e stabil, dar riscurile legate de creditele neperformante cresc, mai ales pe segmentul companiilor.





Potrivit raportului BNR, activele brute ale sistemului bancar românesc au ajuns la 996,1 miliarde de lei la finalul anului trecut, în creștere cu 8,8% față de anul precedent. Profitul net al băncilor a fost de 15,4 miliarde de lei, iar rentabilitatea capitalului a urcat la 17,6%.Rata fondurilor proprii a ajuns la 25,8%, peste media europeană de 20,4%, iar raportul dintre costuri și venituri, de 48,9%, este mai bun decât media piețelor europene cheie, de 51%. Analiștii subliniază că indicatorii de lichiditate ai băncilor românești se numără printre cei mai solizi din UE.Vulnerabilitatea principală rămâne rata creditelor neperformante, care a urcat la 2,7% în România, în timp ce media europeană a scăzut la 1,8%. Deteriorarea vine mai ales din portofoliul de credite pentru companii, deși gradul de acoperire cu provizioane, de 62,4%, rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană.Raportul dintre credite și depozite este de doar 66,2%, față de o medie europeană de 104,8% — semn că băncile din România au încă potențial mare de creditare neexploatat. În același timp, expunerea pe titluri de stat a ajuns la 27,9% din active, ceea ce leagă tot mai strâns finanțele băncilor de cele ale statului.


La nivel european, veniturile nete din dobânzi rămân motorul principal al profiturilor băncilor, cu o creștere de 27,3% per client în perioada 2021-2026, în timp ce costurile au urcat cu 6,2%. Franța și Marea Britanie au avansat mai ales pe seama dobânzilor, cu creșteri de 14%, respectiv 12%, în timp ce țările nordice, Belgia și Polonia au trecut deja pe un model bazat pe comisioane, cu avansuri de aproape 10%.„Băncile care vor folosi veniturile actuale pentru a-și diversifica încasările din comisioane și taxe, pentru a moderniza distribuția și pentru a scala inteligența artificială vor fi mai bine poziționate pentru faza următoare a dezvoltării retail banking-ului”, susține Sebastian Mocanu, partener și lider pentru serviciile financiare în cadrul PwC România.Specialiștii estimează că băncile care trec de la proiecte-pilot la fluxuri de lucru bazate pe AI pot câștiga peste 15 puncte procentuale la raportul costuri-venituri, iar un credit ipotecar automatizat de la un capăt la altul s-ar putea aproba în câteva zile, nu săptămâni.BNR avertizează însă că digitalizarea accelerată și utilizarea tot mai intensă a inteligenței artificiale aduc și riscuri noi: un incident cibernetic nu mai este doar o problemă tehnică, ci poate declanșa retrageri rapide de depozite și poate afecta lichiditatea băncilor. Instituția recomandă consolidarea supravegherii în perioada următoare.