România recuperează doar 34% din deșeurile de ambalaje, deși ținta e 75%! Cifrele arată cât de departe suntem de reciclare

Rata de colectare a deșeurilor de ambalaje din hârtie, plastic, sticlă și metal se oprește, în România, la doar 34%, în condițiile în care obiectivul stabilit este de 75%, iar pentru 2030 ținta urcă la 90%. Diferența uriașă dintre cifre a fost pusă pe masă joi, la o conferință de specialitate, de vicepreședinta Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), Indra Mihăilă, potrivit agerpres.Mihăilă a explicat că producătorii au obligația de a se asigura că ambalajele produselor lor ajung să fie colectate, sortate și reciclate, mai ales acum, când intră în vigoare noul Regulament european pe acest subiect. Problema, spune ea, pornește de mai jos: de la primării.





„Sunt câțiva primari din cei 3.000 care își asumă” colectarea corectă, a punctat vicepreședinta ARAM, însă a subliniat că responsabilitatea ar trebui să vină în primul rând din partea primarilor marilor orașe, acolo unde volumele de deșeuri sunt cele mai mari. La asta se adaugă și o listă de acte normative secundare care întârzie să apară și care ar putea debloca o parte din sistemul actual de gestionare a deșeurilor de ambalaje.Cifrele prezentate arată o distanță pe care Mihăilă o descrie fără menajamente: 34% rată de captare, față de o țintă de 75% și o ambiție pentru 2030 de a ajunge la 90%.Ea a adus în discuție și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care ar urma să vină cu finanțare suplimentară pentru sortare, un domeniu pe care îl consideră, în prezent, departe de standardele unei țări dezvoltate. Liniile de sortare cu operare manuală lentă, spune ea, nu reușesc să scoată materiale suficient de curate pentru a putea fi trimise mai departe la reciclare, ceea ce afectează direct și indicatorul general de reciclabilitate al țării. Investițiile, fie din fonduri europene, fie prin parteneriate public-private sau private, rămân o componentă esențială pentru a schimba situația.Directorul general al RER Grup REBU, Alexandru Nine, a mers pe un unghi diferit: legislația românească din domeniul salubrității este, în cuvintele lui, extrem de complicată și, în multe cazuri, greu de aplicat sau chiar neaplicabilă.


Nine a făcut și o comparație cu vestul Europei, unde, spune el, se discută deja despre eficientizarea spațiului dintr-o cutie de carton, în timp ce în România conversația rămâne blocată la nivelul colectării selective și al intereselor electorale locale. A adus în discuție și lipsa automatizării din sistem, dând ca exemplu un proiect analizat de compania sa: brațe robotice antrenate cu inteligență artificială pentru identificarea deșeurilor, care ar costa aproximativ 400.000 de euro bucata.Potrivit datelor prezentate joi, operatorii de salubritate din România au acumulat datorii restante la stat de 1,44 miliarde de lei, în condițiile în care industria a raportat un profit net de patru miliarde de lei. Sectorul funcționează, la nivel național, cu o forță de muncă de aproximativ 16.000 de persoane.Conferința, organizată de Pria Events, a reunit autorități centrale, producători, retaileri, operatori de salubritate, furnizori de tehnologie și experți în economie circulară, pe tema implementării Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD 2025-2030), impusă de noul Regulament European privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje (PPWR).