România se împrumută din nou. Ministerul Finanțelor a obținut 1 miliard de lei de la băncile comerciale. Cetățenii, tot mai împovărați

România continuă seria împrumuturilor. Ministerul Finanțelor a contractat, luni, un nou împrumut de un miliard de lei de la băncile comerciale, prin două emisiuni de obligațiuni de stat. Practic, statul român ia din nou bani cu împrumut pentru a acoperi găurile din buget și pentru a plăti datoriile mai vechi — o situație care, pe termen lung, se transformă într-o povară directă pentru cetățeni.Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), prima emisiune de obligațiuni a fost în valoare de 500 de milioane de lei, cu o maturitate de 31 de luni și un randament mediu anual de 7,36%. Interesul băncilor a fost mare, acestea subscriind peste 820 de milioane de lei. Statul nu se oprește aici — marți urmează o licitație suplimentară pentru încă 75 de milioane de lei, la același randament, conform G4Media.A doua emisiune, tot de 500 de milioane de lei, are o maturitate de aproape 9 ani (106 luni) și un randament mediu de 7,33% pe an. Și în acest caz, băncile au oferit sume peste cererea inițială, semn că statul român continuă să fie un client sigur pentru sistemul bancar, chiar dacă datoria crește de la lună la lună.Pentru luna octombrie 2025, Ministerul Finanțelor are planificate împrumuturi totale de aproape 8 miliarde de lei, cu 1 miliard mai mult decât în septembrie. Acești bani vor fi folosiți, în teorie, pentru refinanțarea datoriei publice și acoperirea deficitului bugetar. În realitate, însă, asta înseamnă că România se împrumută pentru a plăti datorii vechi — un cerc vicios care pare fără sfârșit.


De fiecare dată când statul se împrumută, costurile acestor datorii ajung indirect la populație. Dobânzile mari, inflația și taxele tot mai mari sunt rezultatul acestei politici de finanțare prin datorie. Cu alte cuvinte, fiecare împrumut guvernamental devine o notă de plată amânată pentru contribuabili.România a intrat deja într-o spirală a împrumuturilor, iar dacă ritmul se menține, datoria publică va depăși praguri record în următorii ani. Iar în timp ce guvernul se laudă că „refinanțează datoria” și „menține stabilitatea”, românii simt tot mai greu greutatea acestor decizii în buzunarele lor.