Ardealul începe producția de război. O fabrică situată la 120 de kilometri de Cluj-Napoca va produce temutele blindate Lynx: „5 miliarde de euro!”

România pregătește cel mai mare contract militar din istoria sa, iar o parte importantă a investiției ar urma să ajungă direct în economie. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că blindatele Lynx destinate armatei române nu vor fi aduse gata fabricate din Germania, ci vor fi produse chiar în România, la Mediaș, în cadrul acordului SAFE semnat cu compania Rheinmetall.Contractul are o valoare totală de aproximativ 5 miliarde de euro și este considerat cea mai mare înțelegere de înzestrare militară din istoria țării. Potrivit ministrului, doar componenta legată de vehiculele blindate Lynx se ridică la circa 3 miliarde de euro.„Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară”, a explicat Radu Miruță într-un interviu acordat publicației Adevărul. Anunțul este văzut ca o veste importantă pentru industria locală de apărare, dar și pentru economia din zona Mediașului. Practic, România încearcă să schimbe strategia ultimelor decenii, în care armata cumpăra tehnică militară din străinătate fără ca investițiile să lase în urmă locuri de muncă sau producție locală.„Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani. Problema este că tocăm aceste sume pentru a înzestra armata română și până acum nu rămâne nimic în România”, a declarat ministrul. Contractul nu vizează doar blindatele Lynx. Aproape un miliard de euro ar urma să fie direcționat către construcția unor nave de patrulare, iar acestea vor fi realizate la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, unitate aflată într-o situație economică dificilă și care risca falimentul.Ministrul Apărării susține că statul român a impus explicit această condiție în negocierile cu Rheinmetall. „Obligația pentru a construi aceste nave este ca Rheinmetall să le facă la Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Dacă nu o acceptă, nu se face”, a punctat Miruță. În plus, acordul include și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, o parte dintre acestea urmând să fie produse tot în România.





Subiectul a stârnit și controverse politice, mai ales în privința transparenței negocierilor. Radu Miruță a admis că modul în care au fost comunicate informațiile a lăsat loc pentru întrebări, însă a precizat că toate detaliile disponibile au fost publicate ulterior pe site-ul Ministerului Apărării. Totodată, ministrul a explicat că grupul de lucru care a negociat ofertele și a stabilit prețul maximal aprobat ulterior de Parlament a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, la propunerea fostului premier Marcel Ciolacu, și nu direct de Ministerul Apărării.Pentru România, proiectul este prezentat drept mai mult decât o simplă achiziție militară. Autoritățile vorbesc despre transfer de tehnologie, locuri de muncă și dezvoltarea unei industrii de apărare locale capabile să producă echipamente moderne chiar pe teritoriul țării.