Cluj-Napoca, tot pe podium, dar cu un punct în minus! Care sunt orașele care îi fură din strălucire și de ce românii încep să privească altfel marile orașe

Cluj-Napoca se menține pe locul doi în Indexul de Atractivitate Urbană 2026, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, dar înregistrează o ușoară scădere a scorului față de ediția precedentă. Brașov păstrează primul loc, iar Constanța urcă pe poziția a treia, potrivit agerpres.Topul complet al primelor zece orașe pentru locuire include, în ordine: Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara, Sibiu, Oradea, Iași, București, Alba Iulia și Arad. Studiul analizează atractivitatea celor 41 de municipii reședință de județ din România, pe baza unui sondaj online realizat în aprilie 2026 pe un eșantion reprezentativ de 1.200 de persoane.





Față de ediția din 2024, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu și Baia Mare — orașe de dimensiuni medii care câștigă tot mai mult teren în percepția publicului.Cluj-Napoca, Brașov, Oradea și Sibiu au consemnat scăderi ușoare ale scorurilor, fără a-și pierde însă pozițiile fruntașe.Autorii raportului explică tendința printr-o schimbare de mentalitate în rândul românilor: orașele mari nu mai sunt evaluate doar prin prisma oportunităților, ci și prin costurile și presiunile pe care le generează.„Marile centre urbane rămân puternice și continuă să domine topul absolut, dar atractivitatea lor este mai condiționată de presiunile urbanului mare: locuire scumpă, trafic, poluare, presiune pe timp și pe calitatea vieții cotidiene", a declarat Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare.


În schimb, orașele cu 60.000–100.000 de locuitori câștigă relevanță printr-un raport mai bun între oportunități, costuri și confort — o „promisiune de viață cotidiană mai echilibrată", cum o numesc autorii studiului.Percepția asupra calității vieții urbane s-a deteriorat ușor față de 2024, pe fondul unui context economic mai dificil și al unei incertitudini generalizate în rândul populației. Scăderea scorurilor este aproape generalizată, ceea ce sugerează o lentilă de evaluare mai critică la nivel național, nu o problemă izolată a unor orașe.În acest context, orașele medii au fost mai puțin penalizate de respondenți, iar unele segmente cu capital profesional — manageri, angajați la stat, adulți activi între 36 și 50 de ani — par să se orienteze tot mai pragmatic spre ele, punând în balanță costul locuirii, timpul petrecut în trafic, familia și calitatea vieții zilnice.Potrivit raportului, „vibrația" orașului rămâne nucleul principal al atractivității: sportul, mișcarea și oportunitățile de petrecere a timpului liber sunt printre cei mai puternici factori. Față de ediția anterioară, au crescut în importanță și elemente mai pragmatice: locuri de muncă bine plătite, servicii de sănătate de calitate, mobilitate urbană și tehnologie integrată în serviciile publice.City Index este instrumentul dezvoltat de Institutul pentru Orașe Vizionare pentru evaluarea și monitorizarea evoluției celor 41 de municipii reședință de județ din România.