Deficitul României după 4 luni, un record neașteptat: de 2,5 ori mai mic față de 2025! ANAF a depășit planul cu 1,6 miliarde lei într-o singură lună

România a intrat cu dreptul în 2026 pe frontul bugetar. Deficitul pentru primele patru luni din acest an se situează la 1,17% din PIB, față de 2,95% în același interval din 2025, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Rezultatul vine pe fondul unor încasări record ale ANAF, unui control strict al cheltuielilor și al creșterii absorbției de fonduri europene, potrivit profit.ro.Luna aprilie a fost crucială pentru această performanță. Planul de colectare al ANAF pentru luna respectivă a fost de 56 de miliarde de lei, iar Fiscul l-a depășit cu 1,6 miliarde lei, stabilind un nou record lunar. E prima lună din an în care agenția a avut un plan de colectare oficial, după ce bugetul de stat pentru 2026 a fost aprobat abia în martie.





Performanța vine ca efect al unui pachet combinat de factori: majorările de taxe adoptate de Guvern în vara anului trecut, eficientizarea activității interne a ANAF și modificări legislative în domeniu. La acestea se adaugă o schimbare de abordare în privința controalelor – mai bine țintite pe baza analizelor de risc, cu prejudicii mai mari identificate la firme care nu intrase anterior în vizorul instituției.În termeni absoluți, deficitul pentru primele patru luni din 2026 este estimat la circa 34,77 miliarde de lei. Comparativ, în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul a fost de 55,97 miliarde de lei.Datele oficiale nu au fost publicate încă de Ministerul Finanțelor.De menționat că primele trei luni au beneficiat de un factor tehnic: bugetul a fost aprobat abia în martie, iar unele cheltuieli au fost blocate automat în această perioadă. Aprilie a fost prima lună fără aceste restricții – și, prin urmare, cu presiune mai mare pe deficit. Că rezultatul a fost, totuși, pozitiv, face performanța și mai relevantă.


Ținta de deficit pentru 2026 este de 6,2% din PIB în termeni cash și 6% în termeni ESA, în linie cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană. România derulează un plan fiscal pe șapte ani cu CE, semnat la finalul lui 2024, pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a datoriei sub 60% din PIB.Punctul de plecare a fost unul dur: 2024 s-a încheiat cu un deficit de 8,67% din PIB (standard național) și 9,3% în termeni ESA – cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Anul 2025 a adus o reducere de circa un punct procentual, la 7,65% din PIB.Pachetele succesive de creșteri de taxe și tăieri de cheltuieli adoptate de Guvern în 2025 continuă să producă efecte, iar absorbția sporită de fonduri europene a permis reducerea investițiilor din bugetul național fără impact vizibil pe infrastructură.