Din dragoste de Cluj? Cum lărgește Primăria străzile, fără exproprieri. Proprietarii și dezvoltatorii cedează gratuit terenuri pentru drumuri noi

Clujul încearcă să își rezolve una dintre cele mai mari probleme, străzile sufocate de trafic și dezvoltarea urbanistică haotică, printr-un mecanism tot mai folosit în ultimii ani: proprietarii și dezvoltatorii cedează gratuit terenuri către Primărie pentru lărgirea drumurilor. Mai multe proiecte care vor ajunge pe masa Consiliului Local arată cum municipalitatea recuperează „metru cu metru” suprafețe necesare infrastructurii publice, fără exproprieri clasice și fără despăgubiri.Unul dintre cazuri vizează strada Mărgăului, unde mai mulți proprietari transferă gratuit către domeniul public terenuri de 163 mp, 17 mp și 19 mp pentru modernizarea și lărgirea drumului. Un alt exemplu apare pe strada Traian Vuia, una dintre cele mai aglomerate artere de intrare în Cluj. Aici, o firmă cedează gratuit un teren de 82 mp către municipalitate pentru lărgirea străzii, în contextul unui proiect ce include sediu de firmă, birouri și showroom. Documentele arată clar că dezvoltarea imobiliară este condiționată de transferul terenului necesar infrastructurii rutiere.Același mecanism apare și pe strada Artarului, unde proprietarii transferă către Primărie terenuri de 15 mp, 20 mp și 44 mp pentru extinderea drumului public. Și aici, documentele urbanistice menționează explicit necesitatea lărgirii străzii pentru noile dezvoltări din zonă.





În spatele acestor hotărâri aparent tehnice se ascunde, de fapt, strategia prin care Clujul încearcă să recupereze infrastructura pierdută în anii exploziei imobiliare. Multe străzi din oraș au rămas înguste, deși cartiere întregi s-au extins masiv, iar exproprierile clasice sunt costisitoare și durează ani întregi. Astfel, municipalitatea folosește tot mai des PUZ-uri, autorizații și condiții urbanistice pentru a obține gratuit suprafețele necesare drumurilor, trotuarelor sau modernizărilor de trafic.Pentru unii, soluția este una inteligentă și eficientă. Pentru alții, însă, mecanismul ridică întrebări despre cât de „voluntare” sunt aceste cedări și dacă dezvoltatorii nu plătesc, indirect, o adevărată taxă urbanistică pentru a putea construi în Cluj.