E inevitabil? FMI cere statelor din Uniunea Europeană să crească vârsta de pensionare, pentru a nu risca falimentul. În România subiectul e foarte sensibil

FMI vine cu un avertisment dur pentru țările Uniunii Europene: fără reforme serioase și rapide, cheltuielile uriașe cu pensiile, apărarea și energia riscă să împingă multe state europene într-o criză a datoriei publice în următorii ani. Printre cele mai sensibile propuneri discutate la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, desfășurată la Nicosia, se află și creșterea vârstei de pensionare, dar și reformarea sistemelor de pensii.Fondul Monetar Internațional a transmis că statele europene se vor confrunta cu o presiune financiară fără precedent în următorii 15 ani, iar fără măsuri ferme, situația ar putea deveni nesustenabilă. Potrivit documentului prezentat oficialilor europeni, datoria publică medie a unei țări europene ar putea ajunge până la 130% din PIB până în anul 2040, adică aproape dublu față de nivelurile actuale.Printre soluțiile propuse de FMI se numără majorarea vârstei de pensionare și eliminarea unor mecanisme considerate prea costisitoare pentru bugetele statelor. Instituția susține că reformele în domeniul pensiilor sunt esențiale pentru ca țările UE să poată susține cheltuielile în continuă creștere generate de îmbătrânirea populației.Subiectul este unul extrem de sensibil și în România, mai ales în contextul în care în ultimele luni au existat deja discuții aprinse despre pensionarea anticipată și despre egalizarea vârstei de pensionare. Recent, și lideri politici români au vorbit despre necesitatea unor reforme pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat.





FMI mai recomandă și măsuri economice ample la nivel european. Instituția cere integrarea piețelor energetice, stimularea mobilității forței de muncă în interiorul Uniunii Europene și facilitarea investițiilor private în proiecte legate de energie verde și combaterea schimbărilor climatice.În plus, Fondul Monetar Internațional susține că domenii precum apărarea, energia și inovarea ar trebui considerate „bunuri publice europene” și finanțate inclusiv prin împrumuturi comune la nivelul UE. Ideea este însă extrem de controversată. Țări precum Franța, Italia sau Spania susțin această variantă, în timp ce Germania și mai multe state nordice se opun categoric unei datorii comune europene.Președintele reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis, a confirmat că tema va fi una dintre cele mai importante dezbateri din lunile următoare. FMI avertizează că simpla amânare a reformelor nu va face decât să agraveze problemele economice ale Europei. Potrivit instituției, chiar și în cazul implementării reformelor, multe state vor avea nevoie de măsuri suplimentare de austeritate și consolidare fiscală pentru a ține datoria publică sub control, conform Agerpres.ro.